Europa, aputrusită di căñină
Recordurli excepţionale di temperaturi ditu emisfera nordică feaţiră ca alunarlu 2023 shibă pi cali ta sagiungă nai ma călduroslu mesu alunaru ditu istoria misurărloru
Corina Cristea, 24.07.2023, 19:20
Emisfera nordică tricu ună nauă stămănă sum ună căldura zori tră ztrăxeari. Tempiraturile năstricură multu 40° Celsius, tru Italia și Spania, di exemplu, kiro tru cari incendii lăhtăroasi feaţiră mări zñii tru Gărţia, ama și tru Canada şi California. Tru Hamunisiili Canare, un incendiu aspari tru aestu mesu 5.000 di ictări di agări şi fură purtaţ 4.000 di pirsoane, iara tru hamunisia elenă Rhodos, cama di 250 di pompieri, ntră cari 52 di români, acționează nică contra a incendiului divastator ţi lu adusi dalga di căldură extremă, tu kirolu anda vimturli vărtoasi adară anvărligări di foc şi propagă iruşi fleamili. Nilli di ictări di pădure, hoteluri ma ñiţ ică ma mări, case, biseriţ, ferme cădzură aputrusiti di focu. 30 di ñilli di bănători și turiști fură purtaţ tru locuri ma sigura, ndauă ñilli ditu aeşţă pi calea apăllei. Autoritățli ndreasiră ună apunti aeriană tră turnarea tu patridă a turiștilor și spun că aesta easti nai ma marea opirațiune di purtari ditu istoria ali Gărţie, iu până pi 27 di alunaru easti nica tru lucru un codu aroşu di căñină, cu temperaturi prognozate di până la 44°C.
Ma multi regiuni ditu Europa fură băgati sum codu aroșu di itia a piriclliului extrem, iara recorduri di temperatură fură surpati tu tută lumea. Marţ, nai ma marea temperatură nregistrată tru Italia — ţi lu ari recordulu di căldură tră Europa continentală, cu 48,8 di gradi Celsius misurate tru Sicilia pi 11 agustu 2021 — fu di 44 di gradi Celsius la Ragusa, tru idyea regiune. Tru idyea dzuuă, Agenţia meteorologică spaniolă dimănda 45,3 gradi Celsius tru Catalonia, şi 43,7 gradi Celsius tru Insulele Baleare. Tru sudlu ali Franţă, recordurile fură surpati maxus la altitudini tru Alpi, Pirinei şi tru hamunisia Corsica, cu temperaturi ma mări cu până la 11,9 gradi Celsius andicra di ateali di arada tră aestu sezon. Coduri aroşi di căñină fură și tru Serbia, Slovenia ică nordul ali Croaţie, iara Elveția s-ampulisi şi ea cu incendii. ONU căftă a lumillei să s’ndreagă ti “dăldză di căldură ma intense”, căndăsinda cafi persoană s-şi ndreagă planurli işi di ananghi tra s’ţănă keptu aluştoru temperaturi, dzuuă şi noapte.
Căldura extremă cari s-arcă tru emisfera nordică bagă ună presiune cabaia mari ti sistemili sanitare, feaţi timbihi și directorul ali Organizaţie Mondială a Sănătatillei, kiro tru cari spitalele ditu regiunile nai ma zñiipsiti di căñină dimăndară că s’ampulisscu cu ună creaştiri a urgenţilor ligate di temperaturile multu mări. Căldura easti unu di fenomenele meteorologice cu naia ma mari grad di mortalitate, adusi aminti tora ayoñea și Organizaţia Meteorologică Mondială. Tuti aesti avertismente s’fac tru condițiile tru cari veara tricută, maş tru Europa, temperaturile criscute feaţiră cama di 60 di ñilli di morţă, uidisitu cu un studi adratu nu di multu kiro. Tora, temperaturile pi continentul european suntu tru lișoară scădeari, ama kirolu ma largu easti caldu tru sudlu ali Europă, iu termometrele spunu nica, local cama di 40 di gradi Celsius, tru Sicilia, Cipru şi Gărţia. Organizaţia Meteorologică Mondială estimează, ama, că kimatli di căñină va s’hibă şi di aoa şi nclo tru multe regiuni di pi glob şi tru meslu agustu.
Autoru: Corina Cristea
Armânipsearea: Taşcu Lala
