Entipusi premiera-a filmului “Carvanea armâneasca” regizor Pero Taţa

Vruţ armân'i, vâ câlisim s-ascultaţ ma-nghios îndauâ entipusi di la Premiera di Bucureşti a filmului Cârvanea armâneascâ, tu regia al Pero Taţa.

Tașcu Lala, 05.06.2015, 10:54

Entipusi premiera-a filmului “Carvanea armâneasca”

regizor Pero Tata

Dupa videarea a filmului moderatorlu, prof. Alexandru Gica, calisi oaspitlʹi ti eara vinit tru sala-a Tentrului Cultural “Apa Ansarata” di Campulung Muscel ta si spuna entipusili, s-baga ntribari, sa spuna critit andicra di aestu filmu:

– Regizorlu SERBAN MARINESCU:

“Prota s prota voi s-va spun ca mi ciudisiiu ti daua lucri:

Prota,ca una etnie ari ahata furteata ta sa spuna cari easti si ahata tinʹie ti ardatina. Aesta lipseasti sa u nvitam noi, easti di simasie. Spuneam ma ninti ca pistipsescu ti scupolu a unlui filmu documentar. Scupolu a unlui filmu documentar easti s-ta spuna tiva ti nu stii. Aestu easti protlu lucru.

S-ti mini, escu candasitu, ti nai multa di armanʹ aestu filmu limbidzasti tiva ti habari nu aveam s ti aesta va hiritisescu, va spun ma marea tinʹie, dit suflitu. Dealihea, steam ndaua lucre ca itido insu, ti armanʹ, ama turlia tu cari autorlʹi si autorlu, spun autorlu, voi sa spun ti domnul Hagi cari easti producator, una turlie di celnic di sum munti, di aoa, ti armânʹ, si regizorlu apraftasira una turlie ti nu s-ari preaclʹe s-tana tu schepea atea ali mae nu masi cadhurli, s-va sa spun nica na oara, aradatinʹili, emotiili, pirmithili, cântitli lucri di mari simasie.

Dit videala tehnica filmul nʹ si s-pari ca easti adrat ti anami si alʹi hiritisescu atelʹi ti featira priza directa, s-filmara. Easti un filmu pi cari putet s-lu parastisit cu framtea ndzeana iutido. Nu mas tu una sala ama s-pi un postu di televiziuni. Si easti ghini s-u-adrat cate oaminʹilʹi lipseasti s’nveata, sa stiba, cari hit s-cat museat stit s-va tanet tu bana adetli, nica na oara u spun aesta.

Tut cu tut nica s-conventia ti u featitu, s-clʹeama ca una mana di oaminʹ eara si producatori, tanura s blendili, giucara tu filmu cu multa hazi s va hiritisescu ti aesta, napoi u spun easti una conventie ti io u akicasiiu s nu mas mini, escu candasitu, tuta lumea.

Dimi, dat-lʹiu ninti ! Hiratimati la tut atelʹi ti bagatu anumira si apraftasitu s-adrat aesta si maxus a domnului Hagi, cari, ia, apraftasi s-adara aoa una sala di proiectie s-di evenimenti exceptionala si un filmu exceptional. Hiratimati s cama mari !”

– ION CRACIUN — directorlu a Edituralʹei “ARS DOCENDI” di la Universitatea Bucuresti.:”Anʹ pari un lucru di curayiu apraftasitu pan di mardzina. Curayilu a vostu dusi ma largu pana s tu dzuua di aza. Mi ndridzeam s-va spun ca spusit curayiu maca lu’calisitu aoa regizorlu Serban Marinescu. Ti atea easti un lucru absolut spetial”.

– Ec. GHEORGHE HAGIVRETA: “Tu bana a noastra culturala ies tu videala ptani evenimenti di aesta turlie s dupa filmul cari spun io fu ti anami , al Toma Enache “Nu hiu faimos, ama escu armân“ alanci s filmul aestu. Easti un lucru bun s-videm partea mplina a putirlui si aveam umutea ca va s-iasa s alti filmi di aesta turlie. S tora una ntribari ti domnul regizor Pero Tata:

– Ti va sa spuna sticlu/ secventa atea cu “asteapta-mi astara dupa ti alanta dormu ?”

– Moderatorlu, prof. ALEXANDRU GICA: “Fac remarca maxus ti publiclu romanescu nu stiu cat duchitu sirtalʹa a atilʹei secventa, di un humor teribil, cu mari hazi feata aruca cu paralu/ moneda pit firidha ligat di una cioara ta s-da semnu a vrutlui a lʹei, ghini ma , tu idyiul kiro ari ngatan s-nu cheara paralu s-lu tradzi napoi tu uda pit firida, s-clʹeama ca ta s-esta icunom easti candasearea nai ma vartoasa tu lumea armâneasca”.

– Prof. ENACHE TUSA, Universitatea “Ovidius” di Constanta: “Buna dzuua la tut ! Escu vinit ti prota oara Câmpulung Muscel, haristusescu a domnului Hagi ti câliserli multi ori fapti tu tintilʹi anʹ dit soni, câliseri fapti personal, ti fumealʹa a mea s ti Sutata di Constanta. Noi n-avem adunata multi ori. Mi hârsescu ti vâ ved multâ di voi di atelʹi ti hit cânâscutlʹi a mei, armânʹ si românʹ s cu harauua li spun hiratimatli la tut atelʹi ti avura prota s prota ideea ti aestu documentar, idée ti yilipseasti azâ tu unâ pelicula di filmu una bana ti nu mata s-ari vidzutâ di vârâ 60-70 di anʹ.

Escu proofesor ma lucredzu s cu socilogia s antropologia s maxus cu antropologia aesta a comunitatlor. Dobrogea easti un muzeu yiu ma sa spunem antropologic a deapoa armânʹlʹi prit atea ti bânai io tu fumealʹa a mea, câte bânai s cu maili a meali s cu pâpânʹilʹi a melʹ, bânai n’hoarâ loclu/ spatiul aestu identitar ti noi lu yilipsim ca hiindalui isnafea/ comunitatea, sâ spunem, exceptionala cu numa hoara cari apridusâ zbor cu zbor ti noi angreacâ/ spuni ma multu andicra di loclu aretcu di bânaticu.

Deapoa, fudzii la studii cum fati iti tiniru, agiumsu tu una alta fâlcari di Armânʹ prit ncurunari si aoa âlʹ haristusescu a nicukirâlʹei ca mi dusi aclo. Tu comunitati him iara tu unâ parei adnatâ stog, parei di Armânʹ, aestâ aradâ cu fârsirot iu li tânem adetli si tuti yisterli a isnafilʹei a noasta

Voi sâ spun câ anda lu’mutream filmul nʹ-adus aminti di tut ti aveam vidzutâ la maia-a mea, stranʹili a lʹei, moeabetli a maiilʹei a mea cu alanti moasi ti li acâtaiu tu bana-a mea, anda earam cilimeanu, pâpânʹilʹi a mei cari tundea oili, pârintâlʹi,lâlânʹilʹi a mei câte io criscui anamisa di tutiputâ multâ anʹ di dzâli pâna amânatu cându fudzii di acasa. Nica s oi am pâscutâ, tumsu oi u spun tora dit aesta experienta si una cumata dit aestu nʹic loc identitar lu vidzui diznau aoa multu ghini yilipsitu Minduescu ca easti un amintaticu cum spunea Yioryi Hagivreta dupa filmul al Toma Enache, ti easti ti-anami.

Easti un altu amintaticu ti atea ti va s-dzâca isnafea/ identitatea, structura, axia-a armânʹilor, yistearea culturala armâneasca s ma multu di ahâtu reprezentarea-a armânʹilor, a noastra a tutulor a atilor ti bânam si azburâm armâneasti a unâlʹei identitati, a unâlʹei etâ, a unâlʹei adeti si cadealithea a unâlʹei aduteari aminti museatâ câte aoa suntu acâtati tu moeabeti si aduterli aminti prit cadurli ti li videm s fumeili di vâr kiro.

Eali armân tu mintea a noastra, a tutulor s luyursescu ca regizorlu, actorlʹi, scriitorlʹi, muzicieanʹilʹi va s-cilâstâseasca ta s-u-tânâ yie aesta limba.

Haristusim la tut atelʹ ti ndreapsirâ aestâ andamasi maxus a domnului Emil Hagi si a doamnalʹei Hagi s la tut atelʹi di Câmpulung cari featira trop ta s-facâ aestâ andamusi si hiratimati la tut actorlʹi câte suntu actori tu alithea noima aca multa di elʹ profesional nu lucreadza pi aesta zanati spunem asi una zanati di mari sinferu s complexa.

Nica mi harsescu ca lu-ved si dl. Serban Marinescu a curi filmi nʹ-au hari. Io escu cu vreari ti filmu s ti aesta vinʹiu Câmpulung. Hiratimati la tut nica na oara, va haristusescu ti uspitlachi si hiratimati a atilor ti eara mintit tu regizari s cadealihea ti ideea ti u avura ti aestu filmu.

Haristusim la tut s hailrlatica ti ma largu !“

– AURICA PIHA — Redacator la RRI, Sectia armâneasca: “Hiratimati ! Hiratimati a domnului Hagi s-la tuta pareia maxus ca stiu ndaua lucri. Stiu ca fu una idhee asi ncalar cum s-dzati s filmarli si multi dit pirmithi fura asi adhoc s lucrat ti anami. Stiu ca tut avet emotii si voi s-va spun nica na oara s mi harsescu ti lu-calisitu domnul Marinescu cate lu cundilʹe “pidimolu a vostu”. Lucurlu a vostu nu fu geaba si asi cum dzasi si profesorlu Enache Tusa noi stim, dit ateali ti avem ghivasita, di la papanʹ, ama barnurli ti yinu numata stiu aoproapea ici tiva dit bana-a armânʹilor di aoa s vâra 80-100 di anʹ. Si easti multu ghini, dimi filmul aestu easti ghini aprukeat s-lucrara museat pan tru soni tuti stenili. Hiratimati si a sotlʹui meu (Tascu Lala) si a doamnalʹei Hagi cari spusi musuteata tu interpretari. Di tiniri ti sa spun, elʹi totna au harisma a lor tru pirmituseari, featili suntu mseati. Vanghea Kuzmanoska, easti ti-anami. Hirataimati al Pero el avu una vreare s feati un pidimo di her si masi io stiu câti calʹiuri feati dit Macedonia si pâna aoa nica s cu autostoplu. Bravo Pero ! Hiratimati si al Coli Caranica cari tu ahurhita fu arâs ta s-intrâ tu aestu proiectu ama io minduescu ca avu hairi aca s-alasa arasu. Angrica ta s-ti alasi arasu Coli”.

– Scriitoarea CATIA MAXIM: ”Va haristusescu multu di multu ! Ta sa spun tu harea di spectator cari vini s-veada un filmu cari ti s-hiba loclu iu lu vidzu, neise, tu una sala a unlui Camin Cultural ica tu una sala di cinematograf multu eleganta. Ti mini, va spun cu inima disclʹisa escu cabaia emotionata di spontaneitatea, di tut bairlu di seamni/ simboluri si di metafori ti io tu harea di român li vidzui s li xanavidzui tu aestu filmu.

Cundilʹedzu maxus cumata di documentari ti cârvanari, unâ pirmithuseari nidatata, una pirmituseari ti putem s-u-ascultam diznau s dupu 100 di anʹ. Hiratimati la tuta pareia si ti s-va spun nica escu emotionata. Easti un filmu ti angreaca multu di multu si un filmu cari nʹ-adusi harauua maxus ti musuteata s ti turlia cum cura limba armâneasca. Agiumsu pi isapea anda u ascultu limba armâneasca, ca duchescu cât museata easti aesta limba, duchescu catu lisor cura, câta harauua poati s-aduca a unlui om ti nu zburasti limba armâneasca ama ti u avdi ca unâ poezie niacumtinata nidatata.

Hiratimati !

RRI — Sectia Armaneasca 12.05.2015

Reporter Tascu Lala