Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Efecti dupu catastisea di alertă

Catandisea di alertă anti-epidimică danasi, iara societatea românească cilastaseaşti stoarnă la normalitate.

Efecti dupu catastisea di alertă
Efecti dupu catastisea di alertă

, 10.03.2022, 12:34

Neise eclipsate di asparizmili adusi di polimlu ditu Ucraina viţină, trăñipserlri pe cari epidimia di COVID-19 li adusi a românilor lipseasti s’hibă vindicate. Di la diclanșarea a pandimiei, pe teritoriul a României fură nregistrate circa 2,8 milioane di cazuri di contaminare, iara aproapea 65 di ñilli di persoane diagnosticate cu noulu coronavirus muriră. Dimecu, spun dimografii, România kiru, tru doi ani, populaţia a unui casabă di mărime medie. Turnarea la normalitate s’faţi cu preayalea şi cu pidim, acă, di săptămâna aesta, catandisea di alertă antiepidimică danasi. Epidimia di COVID-19 easti pi ună pantă discendintă accelearată, iar dalga 5 easti aproape ta s’bitisească’ – explică şeful statului, Klaus Iohannis.



Apufusită tru mai 2020, după doi meşi di catastisi di urgență, catandisea di alertă nsimna multi restricţii, cari zñiipsiră, tu idyiulu kiro, evoluţia economică şi coeziunea socială tru România. Trei guverne, unu monhromaticu şi minoritar PNL, unu di coaliţie PNL-USR-UDMR şi unu PSD-PNL-UDMR kivernisiră văsilia tru aestă perioadă. Iara dispoziţiile pritu cari autorităţile spunea că va s’combată pandimia fură di nai multi ori, incoerente şi, ma multi ori arada, abuzive.



Curtea Constituţională invalid născănti ditu diciziile a guvernanţălor, di la amendzăli cabaia mări ditu perioada catastisillei di urgenţă la obligativitatea ti purtari prusupida di protecţie sanitară tru spaţiile dişcllisi. Unu ditu cazurli di mari căvgă evocate di mass-media fu aţelu a unăllei huryeată auşi, amendată că işi pi geadii să-şi adună papiili ascăpate pi sum gardu, tru ună perioadă tru cari miniştrii liberali celebra, cu alcool şi ţigări, tru clădirea Guvernului, yiurtusearea a premierului şi a şeflui a lor di partid ditu epocă, Ludovic Orban.



Tora, autorităţile cilăstăsescu s’rifacă dialogul cu societatea şi dimanda misuri tră perioada post-pandimică. Reglementările ditu sistemul di sănătate apufusiti tru contextul a crizei sanitare va s’armână valabile până tu bitisita a aluştui mesu, ama yeaţărlli di familie stipsescu iminenta consultaţiili faptă afanu di la distanţă, pritu cari aminta kiro şi elli, şi pacienţii.



Unăoară cu dănăsearea a catandisillei di alertă numata s’da şomaj tehnic, numata sunt obligatorii dicalarea a programului di lucru şi niţi telelucărlu şi numata s’intră pi posturi fără concurs tru instituţiile di stat.


Cărţăli di idintitate cu vadi di valabilitate expira tru perioada 1 marţu 2020 – 7 marţu 2022 sunt valabile tră ună perioadă di 90 di dzăli di la dansearea-a catandisillei di alertă. Asl, data limită a alaxearillei actili di idintitate expirate, di ordinlu a sutelor di ñilli, easti 7 cirişaru 2022, iara serviciile di paşapoarte şi di evidinţa populaţillei sunt, di multu kiro cu călbălăki. Tut la nai multu trei meşi di la danasearea a catandisillei di alertă, lipseaşti s’hibă ripăzărăpsiti contractele colective di lucru, aţea ţi, anticipeadză analiştilli, poate s’aducă năi mintireaşi tu planu suţialu şi riloarea a protestilor sindicale.





Autor: Bogdan Matei

Armânipsearia: Taşcu Lala






































































Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 19 October 2024

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ

Reporter Taşcu Lala: “Vruţ ascultâtori, avem haraua s-lu avemu oaspi toraseara la microfonlu a emisiunillei pi armâneaşti di la RRI prof. dr....

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ
Foto: pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 11 June 2024

România – fenomeni meteo extremi

Tu ma multi zoni dit Românie s-feați tâmbihi, tu ahurhita a stâmânâllei, că va s-facâ cod aroș di tufani. Cantitâţ mări di apâ câdzu tu...

România – fenomeni meteo extremi
Foto: Alexas_Fotos / pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu

Stogurli di valutâ la Banca Naţionalâ a Românillei avea acutotalui cama di 65 miliardi di evradz tu inșita a meslui ți tricu di estan. Hâbarea...

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu
Sursa foto: fb.com / Angel Tîlvăr
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

UE ș-reghiunea ali Amari Lai

„Mutrearea strateghicâ a UE ti reghiunea ali Amari Lai lipsești s-hibâ ș-ti andruparea ti ațeali vâsilii dit reghiuni ți au piriclluri...

UE ș-reghiunea ali Amari Lai
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava

Nai ma marli terminal di purtari a yiptului ditu Evropa fu yiurtusit, tu bitisita a stâmânâllei ți tricu, tu partea di ncheari-apiritâ ali...

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava
Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 20 May 2024

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca

2024 va ta s’iasă tu migdani ca anlu a mărloru proiecte di infrastructură tru România. Să stihisi că anlu aestu s’hibă programati patru...

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca
Oaspiţ la microfonlu RRI Thursday, 16 May 2024

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Tu dzuua di 9 di mai, România yiurtusi deadun cu alanti craturi evropeani, Dzuua ali Evropâ, dedicatâ a irinillei ș-a unitatillei pi continentu....

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 14 May 2024

Alidzeri ș-dezinformari

Comisia Evropeanâ ahurhi unâ campanie di informari a țetăţeñilor ti riscurli ligati di dezinformarea ş-manipularea a informaţiilor di câtrâ...

Alidzeri ș-dezinformari

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company