Efecte economiţi a crizăllei ditu Ucraina
București, premierul Nicolae Ciucă feaţi isapi deadunu cu reprezentanță a mediului privat ti efectele economiţi a polimlui ditu Ucraina.
Corina Cristea, 09.04.2022, 21:15
Polimul ditu Ucraina alasă toru nu maş tru văsilia iu s’faţi aestu, efectele a lui economiţi hiinda, dukiti, nica şi tru România, cari, idyea cumu alanti văsilii, s’ampuliseaşti cu inflație, păhadz ma mări la combustibili, produse tutu cama scumpe, ama și cu situația ñilliloru di angajaț români a firmelor ditu văsilie zñiipsiti di sancțiunile impuse a Moscovăllei.
Cu scupolu ta s’curmă efectele a polimlui ditu Ucraina tra economia românească, premierul Nicolae Ciucă avu, gioi, andamasi cu reprezentanță a mediului privat. Anamisa di aestea s’arădăpseaşti şi aţea cu reprezentanţăllii a confediaraţillei patronale “Concordia”, cari easti echivalentul la cama di unu cirecu ditu PIB ali Românie. Scupolu a discuțiilor: aflari născănti năi cearei ti andruparea a mediului di afaceri.
“Vrem s’ndrupămu tut ansamblul economic tră aţea că easti multu important tră buget şi maxusu ti ţănearea a locurilor di lucru, cundille premierul – avem cabaia păradz ahărdziţ tră investiţii şi ari şi programe europene di finanţare dişcllisi tră s’ndrupască domeniul economic. Abordăm integrat resursele di dzăţ di miliardi di euro pe cari le avem la dispoziţie. Agiutorlu dat a mediului di afaceri easti tră cetăţenii români şi aesta easti prioritatea a noastră”, diclară Nicolae Ciucă.
Tru contextul a polimlui ditu Ucraina şi ma s’acăţămu tu isapi naetea a guvernului a Româniillei ta s’agiungă indipendintă di importul di gaze ditu Rusia, primul-ministru lă adusi aminti a oamenilor di afaceri că fondul di modirnizare lă da căbilea a dizvoltarillei di echipamente tră energia regenerabilă. Tutunăoară, premierul părăstisi şi gaereţli a guvernului tră băgarea tu lucru a interconectorului di gaze anamisa di Grecia şi Bulgaria, cari poate s’agiută ti suplimentarea accesului Româniillei la gazele naturale.
Ună altă direcție pe cari Executivul va s’cilăstăsească easti aţea ta s’apufusească ună paketă legislativ tră creaştirea capacitatillei di prilucrare şi procesare tru România tru tute sectoarele economiţi — nica spusi Nicolae Ciucă. Tu arada a lor, reprezentanţăllii a şingiriloru di mări magazine spusiră că stocurile ditu văsilie sunt duri tra s’asiguripsească aprovizionarea până la ancumpărătorul final, ama căftară s’hibă ţănutu nivelu a putearillei di ancumpărare.
Tut gioi, premierul avu asigurări direct di la fermieri și di la producătorii di simiţă şi di ntulemnu di floarea-soarelui că tru România ari stocuri di ntulemnu duri tră populaţie, inclusiv tru cazul a unei căftari suplimentare ditu partea ăzarillei.
România poati s’aibă unu rol important la nivelu a Uniunillei Europene tră s’compenseadza kirearea di importuri ditu Ucraina, tra s’poată s-aibă contributu la siguranţa alimentară a Uniunillei şi a văsiliiloru terţe, cari suntu vărtosuñiipsiti di consecinţele agresiunillei ruse ditu Ucraina, cundille premierul.
Autor: Corina Cristea
Armânipsearia: Taşcu Lala
