Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Dzuuă istorică tră Marea Britanie

Văsillelu Charles III-lu fu ncurunat tru arada-a unăllei ţeremonii cu vărtoasă simasie simbolică.

Dzuuă istorică tră Marea Britanie
Dzuuă istorică tră Marea Britanie

, 08.05.2023, 17:59

Văsillelu Charles al III-lea al Marii Britanii şi nicukira a lui, Camilla, fură ncurunaţ, sâmbătă, la catedrala Westminster Abbey ditu Londra, tru cadrul a unăllei ţeremonii di mari simasie. Charles al III-lea agiumsi văsille tru yismăciuni anlu tricut, după moartea a dadăllei a lui Elisabeta a II-a, la ilikia de 96 de ani. Purtânda pi anumiri firigei văsilikească, el deadi giuratlu ta s’cilăstăsească ti populu. Fu ti prota oară tru aeşţă ditu soni 70 de ani cându Regatlu Unit lo parti la ncurunarea a unui şef de stat. La ţeremonia de sâmbătă eara viiniţ cama di 2000 de oaspiţ. Anamisa di elli prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, şi Custodele a Cărunăllei române, Margareta.



Klaus Iohannis spusi mari tiñie ti cllimarea faptă s’yină Londra tră festivităţli ţănuti cu furñia ancurunarillei a Majestatillei a Lui Văsillelu Charles al III-lea, ncurunari ti cari spusi că easti un momentu istoric şi ună ţelebrare a tradiţiilor monarhiillei britaniţi.



“Văsillelu Charles al III-lea easti un soţ ali Românie şi ari ună ahăndoasă akicăseari a continentului european, tut cu tut”, spusi, tu arada a llei, Custodili a Cărunăllei română, Margareta, tru mesajul dimăndatu cu furñia ancurunarillei suveranului britanic. “Ncurunarea… leagă tricutlu di prezentu pritu ună adeti istorică di ună ñille di añi. Ună adeti cari s’dusi ninti, neise, di tricu pritu polimi, cataclisme, revoluţii şi fundamentale alăxeri a lumillei. Majestatea a Lui Văsillelu Charles easti ncurunat după aproapea şasi dekenii di cilăstăseari cu vreari si tiniseari a Regatlui Unit şi a Commomwealth. Tută bana a mea fui martora a devotamentului a lui andicra di Cărună şi Naţiune”, nica spusi Margareta.


Suntu ligături vărtoasi, nu maş ca di soe, anamisa di Casa Văsilikească ali Românie şi atea ali Mari Britanie. Neise, Charles, tru harea di prinţu clirunomu, loa parti la arădzli di ngrupari a aţilui ditu soni monarhu ali Românie, Văsillelu Mihai, afendilu ali Margareta, cari dusi la Aţelu di analtu tru andreu 2017, la ilikia di 96 di ani.



Membri a comunitatillei di români ditu Marea Britanie s-adunară Londra tră s’nsmneadză, cu muzică şi măcări di adeti, dzuua a ancurunarillei. “Nă hărsimu ti năulu văsille, Charles al III-lea, şi îlu tiñisimu tră aţea că easti nai ma mari ambasador ali Românie pi mealeaguri britaniţi. Totna zbură multu muşeatu ti văsilia a noastră şi u prezentă ca hiinda fără preaclle” spusi ună româncă.



Charles vizită România, prota oară, aoa şi 25 de ani. Di atumţea, daima u feaţi, declarânda-si un admirator a văsiliillei şi maxus ali Transilvaniei, provincia istorică ţi poartă toarăli a clirunumiillei culturali a etniţloru ghirmañni ţi avea vinită aoa şi 8 secoli. Charles cilăstăsi ti ţănearea tu bană a patrimoniului cultural românesc, neise ancupără şi znui case veclli di pritu hori, pi cari li ascăpă di la aspărdzeari. Tru 2015, fu lansată Fundaţia Prinţul de Wales România, ună organizaţie caritabilă ţi ndrupaşti conservarea patrimoniului arhitectural, agricultura şi dezvoltarea durabilă tru România. Prezidenţillea lu tiñisi, tru 2017, cu Ordinlu Naţional “Steaua Româniillei” tru Grad de Mari Cruţi, ca semnu di “tiñiseari ti tută activitatea tru România şi tră promovarea a imaginillei aliştei tru lumi”.



Autoru: Stefan Stoica


Armânipsearea: Taşcu Lala



Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 16 December 2024

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.

Aurica Piha: Bunâ seara, vruț ascultâtori. Tu inșita a meslui sumedru, s-feați unu iventu di simasie ti cultura armâneascâ. Unâ mari harauâ...

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 19 October 2024

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ

Reporter Taşcu Lala: “Vruţ ascultâtori, avem haraua s-lu avemu oaspi toraseara la microfonlu a emisiunillei pi armâneaşti di la RRI prof. dr....

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ
Foto: pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 11 June 2024

România – fenomeni meteo extremi

Tu ma multi zoni dit Românie s-feați tâmbihi, tu ahurhita a stâmânâllei, că va s-facâ cod aroș di tufani. Cantitâţ mări di apâ câdzu tu...

România – fenomeni meteo extremi
Foto: Alexas_Fotos / pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu

Stogurli di valutâ la Banca Naţionalâ a Românillei avea acutotalui cama di 65 miliardi di evradz tu inșita a meslui ți tricu di estan. Hâbarea...

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

UE ș-reghiunea ali Amari Lai

„Mutrearea strateghicâ a UE ti reghiunea ali Amari Lai lipsești s-hibâ ș-ti andruparea ti ațeali vâsilii dit reghiuni ți au piriclluri...

UE ș-reghiunea ali Amari Lai
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava

Nai ma marli terminal di purtari a yiptului ditu Evropa fu yiurtusit, tu bitisita a stâmânâllei ți tricu, tu partea di ncheari-apiritâ ali...

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava
Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 20 May 2024

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca

2024 va ta s’iasă tu migdani ca anlu a mărloru proiecte di infrastructură tru România. Să stihisi că anlu aestu s’hibă programati patru...

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca
Oaspiţ la microfonlu RRI Thursday, 16 May 2024

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Tu dzuua di 9 di mai, România yiurtusi deadun cu alanti craturi evropeani, Dzuua ali Evropâ, dedicatâ a irinillei ș-a unitatillei pi continentu....

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company