Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Dzuua Culturăllei Națională, tru România

La 16 di brumaru 2010, parlamentarlli româñi adopta un proiectu di nomu pritu cari 15 di yinaru, dzuua di amintari a poetlui Mihai Eminescu, agiundzea shibă Dzuua Culturăllei Națională.

Dzuua Culturăllei Națională, tru România
Dzuua Culturăllei Națională, tru România

, 15.01.2023, 12:41

La 16 di brumaru 2010, parlamentarlli româñi adopta un proiectu di nomu pritu cari 15 di yinaru, dzuua di amintari a poetlui Mihai Eminescu, agiundzea s’hibă Dzuua Culturăllei Națională. Prota yiurtuseari a dzuuăllei di 15 di yinaru sumu aesti auspicii s’feaţi tru 2011, dupu unu mesu di la publicarea a nomlui tru Monitorlu Oficial ali Românie. Inițiatorlli aluştui nomu, anamisa di cari lli-arădăpsimu și pi senatorlu liberal di atumţea, actorlu Mircea Diaconu, videa Dzuua Culturăllei Naţională ca pi ”ună dzuuă tru cari nu maş că yiurtusimu un mari creator, ama şi ună dzuuă di reflecţie mutrindalui cultura română, tut cu tut, şi a proiectilor culturale di sinferu naţional. Orlea zorlea, s’bagă problema cara tru 15 di yinaru lu-yiurtusimu pi Eminescu ică tută cultură națională.



Apandisea tutu cama ghini ti akicăseari, alasă cali dişcllisă a aţiloru dauă semnificații, atea ofiţială, adusă di textul legislativ, și aţea istorică, amintarea a aţilui ţi easti lugursitu poetlu național a româñilor. Mihai Eminescu s-amintă tru 1850 și muri tinir, pi ilikia di maş 39 di añi, ardzânda tru fleama a geniului a lui. Easti lugursitu un poet romantic iara poeziile și poemili a lui ciudusescu şi adză pritu muşuteaţaa a limbăllei, simfunia a ritmolui, și mărillea a viziunillei filosofiţi. Eminescu aprăftăsi s’bagă pi carti nu maş ună operă poetică avută și niacumtinată ama și multi ngrăpseri tru proză, articoli di jurnalu și comentarii tru lenu turlii di dumenii, nica şi atelu economic și atelu suţial. Fortuma di manuscrise Mihai Eminescu misură 14 di ñilli di frăndză şi suntu la Academia Română, aclo iu și poetlu fu tiñisitu cu intrarea, post-mortem.



Miza sărbăturisearillei ti Dzuua a Culturăllei Națională nu s’dănăseasti maş la evocarea a marilui poet că, nica ş-cama multu, nkisindalui di la aestu momentu, s’hibă ndreapti cât cama multi evenimente culturali, ahărdziti ică nu a poetlui. Eminescu easti adusu aminti şi tru 15 di cirisaru, dzuua când, tru 1889, el dusi la Atelu di Analtu. Easti sărbăturisitu și tră mărli a lui creații ama, pănu tru soni, nu easti ananghi di ună ucazi ică furñie tra să si zburască di Eminescu, di poezia a lui, di ngrăpserli a lui ică di bana a lui, ma pţănu ică ma multu. S’lugurseaşti că știm tuti ti poet, că numata ari vără episod nicunuscut s’iasă tru videală, ună aiami tru menga a publiclui. Ama tamam tră aţea că avem impresia că Eminescu nu mata nă aduţi surprizi, li aflămu, ama, aclo iu easti poetlu, tru ngrăpserli a lui.



Pănu ttu soni, nu ari ună limită di receptare a creațiillei a lui, acă anviţămu a lui poezii ditu protili clasuri. Indiscutabil, lectura a poeziilor a lui, tu lenu turlii di ilikii, tru lenu catandisi, tru lenu momente ali istorie tru societati, nă bagă dinintea a niscăntoru emoții năi, a născăntoru discupiriri, pănu tru soni.



Emblematic tră opera al Eminescu easti, dealihea, poemlu ”Luţeafirlu”, aţelu di 98 di strofi, declarat tora ayoñea, de World Records Academy, ca hiindalui ”nai ma lungu poemu a vrearillei”. Poetlu ahuhri s’lu ngrăpsească pi ilikia di 23 di ani, ama publicat tru premieră va s’facă pisti 10 añi. Tru 1883, tru Almanahlu a societatillei studențești ”România Jună” ditu Viena alăncea anămusitlu poem filosofic di vreari. El easti publicat și tru tomlu princeps Poesii”, scos tru 1884, sumu areapta a criticlui literar Titu Maiorescu.



Ași cum ”Luţeafirlu” alănci, prota, la Viena și easti cunuscut și pricunuscut tru xinătati, tut ași sărbăturisirea ti Dzuua a Culturăllei Națională nu dănăseaşti maş la creația di limbă română și niţi la România. Tut ma multi evenimente culturale s’ndregu, la 15 di yinaru, tru România și pisti tut tru lumi, cu subiecte ditu lumea eminesciană și a litearturăllei, ngheral, ditu muzică, arti plastiţi, cinematografie. Cama minutişu, acă nu acăţămu tru isapi tuti formulili posibile ică practicati pănu tora, zburămu di concerte și filme, lansări di carte, lecturi publiţi, manifestări omagiale și di evocari, vernisaji, spectacole vizuali moderni.



Și cara nu va s’aprăftăsimu s’videmu ică s’avdzămu ici ţiva ditu arada a aluştoru, va s’dişcllidemu ună carti de scrieri literare, tru română ică altă limbă, apriduţeari ică nu, și va s’videmu anămusiti thami di cultură, nica şi tru texti cunuscute și multu vruti, aieri ş-adză. ”Fu nă oară ca tru pirmithi / Fu ca vărnăoară”.



Autoru: Marius Tiţa


Armânipsearea: Taşcu Lala




Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 19 October 2024

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ

Reporter Taşcu Lala: “Vruţ ascultâtori, avem haraua s-lu avemu oaspi toraseara la microfonlu a emisiunillei pi armâneaşti di la RRI prof. dr....

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ
Foto: pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 11 June 2024

România – fenomeni meteo extremi

Tu ma multi zoni dit Românie s-feați tâmbihi, tu ahurhita a stâmânâllei, că va s-facâ cod aroș di tufani. Cantitâţ mări di apâ câdzu tu...

România – fenomeni meteo extremi
Foto: Alexas_Fotos / pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu

Stogurli di valutâ la Banca Naţionalâ a Românillei avea acutotalui cama di 65 miliardi di evradz tu inșita a meslui ți tricu di estan. Hâbarea...

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu
Sursa foto: fb.com / Angel Tîlvăr
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

UE ș-reghiunea ali Amari Lai

„Mutrearea strateghicâ a UE ti reghiunea ali Amari Lai lipsești s-hibâ ș-ti andruparea ti ațeali vâsilii dit reghiuni ți au piriclluri...

UE ș-reghiunea ali Amari Lai
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava

Nai ma marli terminal di purtari a yiptului ditu Evropa fu yiurtusit, tu bitisita a stâmânâllei ți tricu, tu partea di ncheari-apiritâ ali...

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava
Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 20 May 2024

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca

2024 va ta s’iasă tu migdani ca anlu a mărloru proiecte di infrastructură tru România. Să stihisi că anlu aestu s’hibă programati patru...

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca
Oaspiţ la microfonlu RRI Thursday, 16 May 2024

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Tu dzuua di 9 di mai, România yiurtusi deadun cu alanti craturi evropeani, Dzuua ali Evropâ, dedicatâ a irinillei ș-a unitatillei pi continentu....

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 14 May 2024

Alidzeri ș-dezinformari

Comisia Evropeanâ ahurhi unâ campanie di informari a țetăţeñilor ti riscurli ligati di dezinformarea ş-manipularea a informaţiilor di câtrâ...

Alidzeri ș-dezinformari

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company