Diznău ti flanculu ditu apirita al NATO
Agresiunea militară ali Rusie contra ali Ucraină zñiipseaşti pănu di mardzină şi dramaticu securitatea europeană, iara comunitatea internaţională apăndăsi unitar şi iruşe - declară prezidentulu român, Klaus Iohannis.
Roxana Vasile, 07.03.2022, 14:05
Invazia Rusiei tru Ucraina năpoi adusi tu muabeti anvărtuşearea-a flancului ditu apirita-a Alianțăllei Nordu-Atlantică. Nimintearea militară declarată a NATO tru ostilitățle sândziroase ţi țăn di dzăli buni caplu di yilie a actualitatillei mondială nu nsimneadză că nu da cicioru. Alliumtrea, neise caftă s’llia meatri! Căftărli pi cari Moscova li silighi ma multi ori arada – că Ucraina s’nu intră tu Alianță, ași cum u spuni vrearea Ucraina, dimi tu harea di di stat suveranu și independentu, iara NATO să s’toarnă la arhitectura a llei di ma ninti, dimi ditu anlu 1997 — dotu nu eara aprukeati. NATO ălli căftă a prezidentului arus Vladimir Putin s’dănăsească ună ş-ună aputrusearea ţi u faţi contra unei văsilie iriñeatică, a deapoa să ş’tragă ma nu cu alti căftări, tuti askerili ditu Ucraina şi s’ahurhească muabeţ diplomatiţi tiñisiti. Alianța nu va s’bagă zori ti ună zonă di excludiri aeriană pisupra ali Ucraină şi niţi nu va s’pitreacă askeri tru aestă văsilie, am ava s’facă tutu ţi s’poati tra s’apăra cathi milimetru ditu teritoriul aliat. Emu, cănăscuti hiinda apofasili şi fuvirserli a omlui furteaţă di Kremlin, NATO apufusi ta ş’anvărtuşeadză apărarea la sol, tru aer şi pi amari, di pitricu ma multi askeri pi flancul a llei ditu notu data, la cari s’adavgă avioani și pampori militare ţi va s’hibă tu catandisi di alertă maximă.
Prezidentulu Klaus Iohannis declară că, tru aestu kiro, Bucureștiul nu nkiseaşti di la sţenariul ţi va să spună căţe conflictul ditu Ucraina viţină poati să s’tindă, ama România u creaşti ma largu, cu agiutoru aliatu axia ta s’talli curayilu și s’apără maxusu tru Amarea Lae. Klaus Iohannis: ʺEasti multu limbidu că avem un agresor – Rusia şi noi lipseaşti s’adrămu tut ţi lipseaşti tra s’nă vigllemu şi s’asiguripsimu ună defensivă tră statele a noastre. Tru aestă noima, ti bună easti şi ari căbilea ta s’yină askeri ditu NATO ma aproapea di flancul ditu apirită.ʺ
La Baza “Mihail Kogălniceanu” di ningă Custanţa, agiumsi un contingent important ditu Franţa și Belgia, tru cadrul a Forţăllei di Reacţie rapidă a NATO. Aclo, suntu, tutunăoară, militari ditu Statele Unite, Italia şi Germania și ari planuri s’yină askeri suplimentare. ʺNai ma vărtoasă Alianţă politică militară ditu lume easti aoa, tru România, di lu-anvărtuşeadză flancul estic, tră s’veaglle şi s’apăra tuţ Aliaţllii şi cathi ţentimetru ditu teritoriul NATO. Ună atacă contra a unlui ditu arada a noastră va s’hibă mutrită ca ună atacă contra la tuţ. Angajamentul a nostru andicra di articolu 5 ditu Tratatul di Washington easti di heru.ʺ – diclară și premierlu Nicolae Ciucă, general di armată tru rezervă. Di altă parte, și baletlu diplomatic, cu ună cadialihea simbolistică di unitate aliată, s’duţi ma largu tru România! După ţi eara vinită București șefa a Comisillei Europene, Ursula von dir Leyen, și ministrul frănţescu ali Apărari, dna Florence Parly, stămâna aesta vini arada-a caplui tu diplomația canadiană, Melanie Joly, și, tru şcurtu kiro, a viţeprezidintăllei a Statelor Unite, Kamala Harris, tră să spună, idyealui cum Casa Albă spuni că va u facă şi tru Polonia, forteaţa şi unitatea NATO, ama şi ndruparea americană dinintea-a agresiunillei ali Rusie.
Autor: Roxana Vasile
Armânipsearia: Taşcu Lala
