Discursu mutrinda catandisea ali UE
Comisia Europeană cilăstăseaşti scurmă efectili a crizăllei energhetică şi tăxeaşti sndrupască ma largu Ucraina.
Ştefan Stoica, 15.09.2022, 12:51
Criza energhetică şi agiutorlu tră Ucraina fură tru prota thesi tru discursulu ti catandisea a Uniunillei ţănut di prezidenta a Comisiillei Europene, Ursula von der Leyen, tru plenlu a Parlamentului European di Strabourg.
Vladimir Putin, adusi aminti diznău năsa, easti maş elu responsabilu tră actuala criză şi tră creaştirea nicontrolată a păhadzloru la gaze şi curentu electric.
Comisia caftă apandisi la provocările aliştei crize, iar anamisa di pripunirli a llei s’arădăpsescu ñicurarea a consumului di energihe electrică cu nai pţăn 5% tru kirolu a oarilor di kipită şi ună ñicurari a căftarillei cu nai ma pţănu 10% până tru martu anlu yinitoru. Executivlu comunitar pripune, tutunăoară, un plafon temporar a veniturilor, di 180 di euro tră un megawatt/oră, tră producătorlli di energie electrică ditu izvuri regenerabile, nucleare şi lignit. Veniturli cari năstrecu plafonul va s’hibă colectate di guverne şi ufilisiti tra s’lli-agiută consumatorlli di energhie să-şi ñicuradză facturli, cundille şefa a executivlui comunitar.
Ursula von der Leyen pripusi şi plafonarea a profiturlor tru cazlu a ntreprindirilor cari produc energie electrică cu un custuseari scădzută:
“Tru economia a noastră suţială di piaţă, sa’aminţă unu profit easti un lucru bun. Ama, tru aestă oară, nu easti corect să s’amintă profituri record ditu polimu şi pi skiniratlu a consumatorilor. Bănămu un kiro tru cari amintatiţli lipseaşti s’hibă ampărţăte şi direcţionate cătră aţelli cari au nai ma mari ananghi di eali. Di itia a ptipunirillei a noastre, va s’ascumbusimu cama di 140 di miliardi di euro cătră statele membre, cu scupolu tra s’ñîcurămu direct impactul aliştei catandisi. Şi di itia că triţemu pritu ună criză a combustibililor fosili, aestă industrie ari tru arada a llei ună borgi speţială. Mărli companii ditu sectorlu a petrolui, gazelor şi cărbunilui nregistreadză şi eali profituri babageani. Lipseaşti s’contribuie şi eali, neise, ună turlie echitabilă şi s’păltească ună contribuţie di criză”.
Prezidenta ali Comisie cundille, di altă parti, că easti tru favoarea reproiectarillei păzarea di energie electrică, cari lipseaşti s’hibă dicuplată di aţea a gazlui. Ea dimăndă că va s’dişcllidă ună nauă bancă ahărdzită ti dezvoltarea a hidrogenui, momentu cari poate s’hibă un punct di aşuţătură tră Uniunea Europeană, cari ş’lo borgea s’alasă dinăpoi dependenţa di combustibilii fosili importaţ ditu Rusia.
Tru prezenţa Olenei Zelenska, nicukira a prezidentului ali Ucraină, călisită s’llia parti la discursu, Ursula von der Leyen spusi că agiutorlu financiar va s’da ma largu ti Ucraina ca un angajamentu pi lungu kiro. Uniunea va s’da 100 di miliuñi di euro tră reconstrucţia a şcolliurlor asparti di polimu, ama nu va s’da maş finanţare, că şi hălăţli di cari văsilia ari ananghi tra ş’valorifică la maximum potenţialu. Europa diadi ali Ucraină asistenţă financiară tru valoare di piste 19 miliardi di euro, ahoryea easti, ama agiutorlu militar.
Autoru: Stefan Stoica
Armânipsearea: Taşcu Lala
