Deficitu bugetaru tru lişoară scădeari
Deficitlu bugetar ali Românie scădzu tru proţlli 11 di meşi a aluştui an, andicra di idyiulu kiro a anlui 2021.
Ştefan Stoica, 28.12.2022, 17:38
Deficitlu a bugetlui general consolidat ali Românie fu di 4,2% ditu PIB tru proţlli 11 di meşi ditu aestu an, andicra di aproapea 3,4 procente tu bitisita-a meslui sumedru. Comparativ cu idyea perioadă ditu 2021, când agiumsi la 4,7% ditu PIB, dificitlu bugetar scădzu cu 0,5 puncte procentuale tru kirolu yinaru-brumaru, spuni ministerlu a Finanţelor. Tru cifră absolută, deficitlu fu di 58,70 miliardi di lei, dimi aproapea 12 miliardi di euro. Ţinta di deficit tră anlu aestu easti di 5,8% ditu PIB. Evoluţia a veniturlor, precizeadză ministerlu a Finanţilor, fu influenţată nai cama multu di avansul a veniturlor nifiscale, a veniturlor ditu TVA şi a contribuţiilor di asiguripseri, a ncasărlor suplimentari ditu energie şi a fondurlor europeane. Hărgili a bugetlui general anvărtuşitu agiumsiră la aproapea 475 miliardi lei, tru creaştiri cu pisti 19 procente comparativ cu idyea perioadă a anlui precedentu.
Exprimate ca procentu ditu Produslu Internu Brut, hărgili pi aţelli 11 di meşi a anlui 2022 nregistrară ună creaştire cu 0,5 puncte procentuale andicra di idyea perioadă a anlui 2021, di agiumsi la 34% ditu PIB. Domină la capitolu hărgi aţeali di personalu, cari ansăriră la cama di 100 di miliardi di lei. Di altă parti, inflaţia şi incertitudinili di itia a polimlui ditu Ucraina dusiră la criştearea a plăţlor di tocuri aferenti ti portofoliulu di borgi publică. Nica şi hărgili cu asistenţa socială criscură, cu aproapea 18 di procente, evoluţie influenţată, prota ş-prota, di criştearea, ditu 1 di yinaru 2022, a punctului di pensie cu 10% şi a pensillei minimă, cum şi di acordarea a unui agiutor financiar tră pensionarllii a sistemlui public di pensii cu pensii ma ñiţ ică isa cu 1.600 di lei. Hărgili mutrinda proiectele finanţate ditu fonduri externe nearambursabile, inclusiv subvenţiile di la Uniunea Europeană aferenti agriculturăllei, fură cu 31% ma mări comparativ cu aţelli 11 di meşi a anlui di ma ninti. Hărgili tră investiţii, cari includ hărgili di capital, cum şi ateali aferenti a programilor di dizvoltare finanţati ditu izvuri interne şi externe, năstricură 56 di miliardi lei, tru creaştire cu 27% comparativ cu idyiulu kiro a anlui preţedentu.
Tră anlu ţi yini, România ari un buget ntimileatu pi ună creastire economică di 2,8% şi un deficitu di 4,4 procente ditu produslu internu brut. Construcţia bugetară nu ari la bază năi taxe şi easti structurată pi ună inflaţie di 9,6%. Suntu pruvidzuti inclusiv păradzlli tră protejarea a populaţiillei vulnearabile. Veniturli a pensionarlor va s’crească tru ahurhita-a anlui di itia a creaştirillei punctulu di pensie cu 12,5% şi darea niscănti turlii di agiutoru.
Autoru: Stefan Stoica
Armânipsearia: Taşcu Lala
