Declaraţii mutrinda aprukearea tu Schengen
2024 va s'hibã anlu ti aprukerea parţialã tu Spaţiul Schengen ti România şi Vãrgãria.
Bogdan Matei, 04.01.2024, 08:23
Ahãtu kiro cãtu nu suntu aprukeaț tu Spațiul Schengen, di liberă urdinari, româñilli şi vãrgarllji ma largu sdukesc tu catastisea di cetățeañi di mâna-a daua ali Uniunii Europeane – fați timbihi di mulțã añi, presa și clasa politică di București și Sofia.
Aestã prublemã veadi zori, cãnãscutu hiindalui, cã anlu aestu, ditu cirişaru Uniunea va ş-aleagã un nãu Parlamentu, a deapoa, ma nu da cali ti aestu ndreptu şi dauli craturi suntu alãsati nanãparti, cumu nu lã si cadi, atumțealui aestã catandisi hãrneaşti cota
electorală a partidelor eurosțeptiți i cadealihea antieuropeane tu aesti dauã vãsilii.
Membri a structurlor comunitari nica ditu 2007, România și Vãrgãria suntu țãnuti tu anticamera Schengen, cama di dzaţi añi, kiro tu cari Croația, intrată tu Uniune tãş tu 2013, ari futã, aoa şi un an, aprukeatã tu spațlu di libirã urdinari. Aclo, cama di 400 de miliuñi di oamiñi potu surdinä elefteru, fără controali tu sinurli interni.
Ditu arada-a statiloru membri ali Uniuni Europene, maş Vãrgãria și România, ama și nisiili Kipru şi Irlanda nu fac parti ditu Spaţlu Schengen. Aestu, ari ama, patru vãsilii non-UE: Elveția, Liechtenstein, Islanda și Norvegia. Ti aprukeari nãi membri, easti ananghi di vrearea-a tutãloru vecllilli membri, a deapoa Olanda ari ambudyiusitã, pãnã tora, candidatura ali Vãrgãrie, kiro tu cari Austria ari bãgatã keadicu ti aprukearea ali Românie.
Tu bitisita-anlui ți tricu, guvernili di Haga şi Viena canda sã spusirã cama cu akicãseari şi trapsirã mãnã, tu ligãturã cu cãftãrli a loru andicra di România şi Vãrgãria. Ațeali dauã vãsilii ditu sud-estul ali Uniuni va sintrã tu spaţlu Schengen, tu meslu marțu, ama maş cu sinurli aerieani şi maritimi.
Va shibã scoasi controalele maş tu yimbrukili ditu aeroporturi şi porturi. Aeroportulu Otopeni “Henri Coandă”, nai marli ditu vãsilie, easti ndreptu nica ditu 2011 ti operarea Schengen spusi admistraţia aluştui, ti Radio România. Aesta aduți aminti că dauã cirecuri ditu pasageri au curse cãtã şi di cãtã vãsilii Schengen.
“Easti unã dzuuã di mari pirifañe” ti România şi Bulgaria – vini cu spusa preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, tru un mesaj publicat pi internetu tru română şi vãrgarã. “Statili europeani lu-andrupãscu adzã ndreptulu a a nostu ţi nã si cadi ta s’himu membri tu spaţlu Schengen. A româñiloru lã si cadi nãmuzea şi tiñia şi s’hibã mutriţ isa cu tuţ alanţã cetăţeañi ali Ivropã” — u spusi hãrãcopu, Bucureşti, premierlu Marcel Ciolacu.
Alliumtrea, opoziţia parlamentară ãlli stipseaşti guvernanţãlli că, tu anu electoralu, lã vindi a româñilor unã pseudovictorie, di itia cã ma largu aeşţã va s’şeadã oari buni cu aştiptarea la sinuru, iara economnia naţională va s’hibã pi kireari ma largu cu pãradzlli, di itia a sticurloru di oarã a transportatorloru, cu aştiptarea pritu yimbruki.
A deapoa, pi ningã aestea, guvernanţãlli tãxescu cã va li ducã ninti pãzãrãpserli ti scuteari restricţiili şi tu sinurli terestre. Toradioarã, nu easti limbidu cãndu va s’facã aestã jgllioatã, tu condiţiile tu cari, cundilleadzã pitricutlu di la Radio România dusu Bruxelles, Austria ari, nica seamni di ntribari tu ligãturã cu axia ali Românie şi Vãrgãrie ta s’kiverniseascã prublema ali migraţie.
Autoru: Bogdan Matei
Armãnipsearea: Taşcu Lala
