Debateri mutrinda alăxearea a nomurloru ali praxi
Debatlu publicu mutrinda nomurli ali praxi sbitisi. Proiectili pruvedu alăxeri mări tră elevi, inclusiv ligate di evaluare şi admiterea la liceu şi facultati.
Daniela Budu, 26.08.2022, 15:18
Consultarea publică pi tema a năilor Nomuri ali Educație s’bitisi dupu un mesu şi giumitati di debaturi. Uidisitu cu ministurlu Sorin Cîmpeanu, aproapea 1.500 di pripuniri ti făţeari cama cu hăiri a aţiloru dauă proiecti, tră nvițământul preuniversitar şi aţelu superior, fură pitricuti a ministerlui tru ateali 75 di debateri publiţi. Eara zborlu ti nai ma lărguriulu debatu publicu a unlui pachet legislativ tru România, dizvărtitu ti un kiro di 43 di dzăli, lugurseaşti ministrul.
Sorin Cîmpeanu: “Ateali 1.486 mănuclliuri di pripuniri adună cama di nauă ñilli di amendamente pripuse. Aesti andamante suntu di patru categorii: suntu amendamente vărtosu ntimilleati cu argumente, suntu amendamente cari, ti amărtie, suntu căftări aplo, easti a treia categorie, a aţiloru amendamente cari năpoi s’caftă şi a patra categorie suntu aţeali amendamente antagoniţi. Tuti aesti lucre va s’hibă analizate cu maximă responsabilitate tru dzălile ţi yinu, aţea turlie că săptămâna yinitoare s’avem ună turlie cari s’poată s’hibă pitricută pi calea ti avizare”.
Sorin Cîmpeanu ari nădie ca, după adoptarea a proiectelor tru Guvern, aestea s’giungă pi calea cătă circuitul parlamentar până tru bitisita a anlui. Planurli a ministerlui suntu ca ditu anlu şcolar yinitor, 2023-2024, ună parte ditu pruvideri să s’bagă tru practico, implementarea integrală hiinda pruvidzută până tru 2027.
Pacheta leghislativă ari la thimelliu ma mulţă sturi, nica spusi ministrul, anamisa di aesti creaştirea a calitatillei mutrinda programili di studiu, asigurarea egalitatillei di şanse la educaţie şi ghidarea cu hăiri a elevilor ti amintari axizerli ţi suntu ananghi. Proiectili mutrescu mări alăxeri a actualui sistem di nviţământu, di la turlia tru cari va s’hibă organizati admiterli la liceu şi facultate la structurarea ali materiei şi evaluarea a elevilor. Ma multu eali au şi pruvideri ligate di andruprea a cilimeañiloru vulnearabili.
Nu cu idyea minduită suntu ma mulță profesori, directori, specialiști tru educație, părință ică studență cari adusiră ună dalgă di critiţ și obiecții a aţiloru dauă proiecte. Ma multu, profesori universitari şi personalităţ ditu mediul cultural și intelectual caftă prilundzearea a perioadăllei di consultare publică, până ti di toamnă, avânda tru vidială simasia strategică a năilor nomuri, și fac apel la consultarea reală a intelectualilor ali Românie, a truplui profesoral şi a părinţălor.
Nica şi reprezentanţăllii ali Alianţă Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti spun că muabeţli lipseaşti s’ducă ma largu pănu di bitisita a meslui yismăciuni, tra s’asiguripsească un cadru hăirlăticu di consultare. Ministerlu ali Educaţie nu apruke idhea ti prilundzeari perioada şi spusi că ari nica dauă hopi tru cari aesti proiecte legislative pot s’hibă alăxiti. Tru aestu kiro, stămâna yinitoare, proiectile a nomurloru ali educaţie lipseaşti s’agiungă la Ministerlu di Finanţe, aţelu ali Justiţie, Ministerlu a Lucurlui, Consiliul Legislativ, Consiliul Economic şi Social.
Autoru: Daniela Budu
Armânipsearea: Taşcu Lala
