Cumitia anticomunistă di Brașov
Aoa şi 35 de añi, tru brumaru 1987, tru România, catandisea eara cabaia urută, emu la propriu, emu la figurat. Oamiñilli băna ună ditu nai ma greale catandisi, cu niagiundzeri babageani, cari lă băga bana tru piriclliu.
Marius Tiţa, 13.11.2022, 13:36
Aoa şi 35 de añi, tru brumaru 1987, tru România, catandisea eara cabaia urută, emu la propriu, emu la figurat. Oamiñilli băna ună ditu nai ma greale catandisi, cu niagiundzeri babageani, cari lă băga bana tru piriclliu. Nu avea yitrii, alimentele putea s’hibă ancupărati maşi dupu codz lundză și stuhinati, nu avea căldură și apă caldă. Curentul electric s’curma daima și tră multu kioro, di s’fătea economii cu zorea tră populație, tu kirolu anda marli consum s’făţea tru industria dezvoltată cu forța.
Di altă parte, multe ditu neinspiratili cllimări ti economisirea ali energie tru defavoarea a condițiilor de bană, ditu aesti dzăli, lă aduc aminti a românilor de condițiile ditu kirolu al Ceaușescu. Atumţea, româñilli nu puteau s’urdină tru xinătati și ş-kirea bana ufilisindalui lenu turlii di metode tra s’fugă ditu văsilia ţi eara di patru decenii sumu comunism. Tut atumţea s’avea loată lenu turlii di misuri, ţi avea tu scupo s’anvălească șomajul crescândalui, ti nistrăxeari tru un regim cari vrea tra s’hibă cumăndusitu di clasa huryitească. Nu avea niţi ună turlie di opoziție, poliția politică, lăhtăroasa Securitate, exercita ună represiune sertă.
Tru tut aestu kiro, româñilli lipsea s-haristusească iuţido a preacllillei di dictatori, Elena și Nicolae Ceaușescu, tră ași-dzăsili condiții ti anami cu bănaticlu. Pisti tut, portretlu a dictatorlui comunistu kisa cu mutrita a lui existența unlui populu de pisti 21 de miliuñi di oamiñi. Tru anii 80, lucrătorlli industriali ahurhiră s’keară ditu privilegii, unăoară cu aspărdzearea a catandisillei tru tută văsilia. Neise, regimlu Ceaușescu făţea gaereţ babageani tra s’păltească borgea externă ninti di vade. S’exporta di tuti turliili, la păhadz ma ñîţ andicra di cum eara pi păzarea internațională, și importurile fură ñicurati cabaia multu. Iţi dolar intratu tru văsilie fudzea nafoară maş ti păltearea a borgillei externă. Minduearea simplistă al Ceaușescu lugursea că s-pălteaşti dipu multu tru contul a împărmuturlor pi cari tut regimlu a lui li avea contractată.
La 15 di brumaru 1987, tru România comunistă eara programate alidzeri tră un pseftu de parlamentu, număsitu Marea Adunare Națională, cu ixiki di puteari, şi ţi eara acutotalui sumu cumandulu a partidului comunist, neise a fumeallillei Ceaușescu. Tru aţeali dzăli, româñilli băna ună kipită a babageanăllei arădeari cari eara bana sumu comuniști, eara privaţ di hălăţ elementare de subzistență ama lipsea tra ş-cântă aşi dzăsa bană ti miraki.
Brașovlu avea agiumtă s’hibă doilu căsăbă a văsiliillei, după București, dupu ună industrializari cabaia mari și cu aduţearea lucărtorloru ditu tută văsilia. Pi babageanili platforme industriale a Brașovului lucra tru ritmo niacumtinatu, tru trei schimburi, dzăţ di ñilli di lcărtori. Cu ună dzuuă ninti aluştoru alidzeri, la Antreprinderea de autocamioane “Steagul Roșu” eara dzuuă di pălteari a tiñiiloru di cafi mesu. Tru atea oară lucrătorlli loară maş giumitati ditu păradzlli ţi lă si cădea. Fără ună andridzeari di cu kiro, lucărtorlli dănăsiră lucărlu a deapoa aţelli cari viniră tru schimbul de noapte niţi barim nu mata deadiră cali a mehaniiloru tra s’lucreadză.
Tahina, dumănică, 15 di brumaru 1987, lcărtorlli cari viniră la lucru vidzură cari eara catastisea si lumea eara apreasă. Nilli di lucrători nkisiră pri padi cătă tru misuhorea a Brașovului, iu eara scamnurli ali administrație și a partidlui comunistu. Pi cali s’adăvgară altă lucărtori di la alti mări platforme industriale brașoveane iara grerli suţiali cu cari avea nkisită ditu uzină s-alăxiră tru căftări politiţi. S-cântă diznău “Deasteaptă-te, române!”, ţi vrea s’agiungă himna ali Revoluției anticomunistă ditu Andreu 1989 și actuala himnă ali Românie. S-grea tru puublic, ţiva ţi nu s-minduea tru România ninti di anlu 1989: “Mpadi cu comunismul!”, “Mpadi Ceaușescu!”.
Acă vrea s-treacă nica ndoi añi scutidoşi până ţi revolta s-teasi tu văsilia tută, di lu avinară comunismul și tru România, evenimentili di Brașov, di aoa şi 35 di añi, u precedară revoluția anticomunistă ditu Estul ali Europă. Tru 1989, România vrea s’hibă aţea ditu soni ditu arada a văsiliiloru comunisti cari lu surpa comunismul și tru aţea nai ma săndziroasa turlie, ama tut România fu văsilia cari, la 15 di brumaru 1987, la Brașov, gri cu ñilli di boţ revoltate “Mpadi comunismul!”.
Autoru: Marius Tiţa
Armânipsearea: Taşcu Lala
