Criză di yeaţră tru România
Catandisea tru sănătatea ditu România easti idyea greauă ca și tru añilli tricuț, iara naua dalgă di Covid cari saproaki, spuni nica ma limbidu aestu lucru.
Daniela Budu, 29.07.2022, 12:25
Nădia di bană tru România easti anamisad di nai ma scădzuti ditu Europa, iar pandimia di COVID-19 ari arnită ună parte ditu creaştirea nregistrată ahuhrinda cu 2000. Uidisitu cu unu raport ali Comisie Europene mutrinda sănătatea tru România, adratu anlu ţi tricu, pandimia scoasi tru migdani importanța ti anvărtuşearea ali asistență medicală primară, a serviţiilor di prevenție și a sănătatillei publiţi tru un sistem cari ţăni, tru ma marea parti, di serviţiile spitalicești. Ministrul a Sănătatillei, Alexandru Rafila, pricunuştea, tora ma niti, că pisti 15.000 di yeaţră fudziră ditu România maş tru añilli ditu soni tră tiñii di cafi mesu ma bune tru alti văsilii. Ase, s-agiumsi la ună criză di specialiști tru anestezie, tearapie intensivă, epidimiologie, pediatrie, medicină di laborator ică microbiologie. A diapoa, andicra di alti state europene, România are un yeatru la aproapea 200 di bănători, multu sum media europeană, di itia a politiţlor di sănătate publică difectuoase. Catandisea easti nica ma greauă pritu hori iu a unlui yeatru ălli yinni di optu ori ma mulță paciență.
Ma multu, o analiză faptă tora ma ninti scoati tru vidială că medicina di familie ditu România poati s-aibă mări probleme tru yinitorlu nu multu dipărtosu. Fenomenlu cabaia mari di auşeari la aestă categorie di yeaţră poati s-aibă consecințe majore tru yinitorlli dzaţi añi, fac tombihi specialiști tru domeniu. Și ministrul di resort pricunuscu că, tru aestu kiro, ari ună criză naţională di yeaţră tră niscănti specialităţi, ntră cari şi aţeali di medicină di urgenţă şi medicină di familie. Tru atea ţi mutreaşti medicina primară, corpul medical auşi multu di multu, iara suti di localităţi nu au yeatru.
Alexandru Rafila: Easti un fenomen la nivel naţional. Sunt specialităţi cari diservesc locuri critiţi cum suntu unităţile di aprukeari cu ananghi, serviţiile di ambulanţă, asistenţa medicală primară. Cu tut numirlu aparent mare, di 11.000 di yeaţră di familie, suti di localităţi ditu România nu au asistenţă medicală primară, iar corpul medical easti bitărnu, ari ună medie di ilikie di pisti 55 di ani.
Uidisitu cu ministurlu, ixikea di cadre medicale cu studii superioare nu poate s’hibă anvălită pi şcurtu kiro, ama problema poati s’hibă ndreaptă tru yinitu pritu implementarea a unei strateghii di resurse umane tru sănătate, elaborată tru premieră tru România. Aesta nsimneadză un parteneriat cu universităţile di ymedicină şi farmacie. Tru aestu kiro, tru România ahurhiră, diznău, s’crească cazurile di Covid și impliţit numirul a pacienților internați tru spitale. Autorităţile dimăndă că lucrează la legislaţia ţi easti ananghi ti dişcllidiarea di ţentre di vaccinare anti-COVID tru unităţi sanitare. Aesta easti ună apofasi di pregătire ali campanie di imunizare ditu aestă toamnă, când s’aşteaptă un ser adaptat la năili variante a lumakillei Omicron.
Autoru: Daniela Budu
Armânipsearia: Taşcu Lala
