Creaștiri cabaia mari PIB
PIB-ul ali Românie tru 2022 criscu cu 49 miliardi di euro andicra di 2021, iar tră estanu economia ari ună prognoză favorabilă, cu ună creaştiri di 2,8%.
Corina Cristea, 27.01.2023, 13:00
Tru 2022, un an multu complicat la nivel global ditu perspectivă economică şi socială, ama şi di securitate și stabilitate, România nregistră ună creaştiri record a Produsului Intern Brut. Easti zborlu di 49 di miliardi di euro andicra di 2021, di la aproapea 240 la aproapea 290 di miliardi di euro, uidisitu cu Comisia Naţională di Strategie şi Prognoză. Instituția estimează tră aestu an ună ayăliseari a creastirillei economiillei la 2,8%, di la 4,9 procente tru anlu precedentu și ună scădare semnificativă a ratei inflaţiillei la 8% până la inşita-a anlui, di la 16,4 procente tru 2022. Di asemenea, tru prognoza di iarnă, publicată joi, Comisia anticipează că expansiunea consumului ar urma să trucetinească la 2,4% di la 4,6 procente. Nica s’lugurseaşti, tră 2024, un avans a PIB di 4,8% şi ună inflaţie tru scădere semnificativă la 3,7%. Pritu aestă creaştiri a PIB tru 2022 – cari easti ma mari andicra di atea ditu atelli ditu soni doi ani ninti di anul 2022 cumulaţi – România alăxi turlia di motor economic, mea tricu di unu ayălisitu ditu perioada pandemiillei di COVID-19, la unu sustenabil, thimilliusitu pi stimuli economiţ, spuni ministrul Finanţelor, Adrian Câciu. El exighisi că, tru añilli precedenţă, gaeretea guvernamentală eara anvărliga di 2% ditu PIB, kiro tru cari tru 2022 efortul direct fu di 6% ditu PIB, la cari s’adavgă creditlu fiscal di 4,7%. Adrian Câciu cundille că tru modelu di creaştiri economică tru aesti ditu soni dauă trimestre “s’inversează niscănti zone di direcţie economică – creaştirea ahurheaşti tra s’anvărtuşeadză pi formarea brută di capital fix, aţea ţi easti primlu semnu că ahuhrimu s’intrămu tru dizvoltari sustenabilă, tru noima tru cari dezvoltarea s’faţi pi partea di investiţii ahâtu publiţi, câtu şi privati”.
Ti rolu prioritar a investițiilor zbură și premierul Nicolae Ciucă, sumliniinda că avea ună activitate niacumtinată pi livelu a cafi unlui minister, pi livelu ali economie româneşti. “Şi, ia, spuni premierlu, avem aestă creaştiri di 49 di miliardi di euro cari nă asiguripseaşti că avem căbilea s’mutrimu cu pistipseari cătră mediul antreprenorial ditu România, să-lli dămu tut ţi easti ananghi aţea turlie tra s’poată si s’profileadză cât ma ghini emu tru văsilie, emu pi păzarea europeană, pi păzarea externă”. Pi ningă investitiili xeani, un rol important tră economia românească lu avu hairlatica ti amintari a fondurilor europene, cundille Nicolae Ciucă, anda adusi aminti că zburămu di 11,3 miliardi di euro intrate tru văsilie tru 2022 pritu aestu mecanism comunitar. Tră 2023 datele di la Comisia Naţională di Prognoză suntu, tut aşi, pozitivi nica spusi premierul. “Ma ştimu contextul economic tru cari analiştii şi specialiştii ditu domeniu zburăscu ti ună decelearari, ti ună scădeare a creastirii economice şi, nu di puţăne ori, să zbură ti intrarea tru recesiune tru anlu 2023, cu tuti aestea economia a Româniillei ari ună prognoză favorabilă, tru cari s’estimează că va s’avemu ună creastire di 2,8%”, adusi aminti Nicolae Ciucă.
Autoru: Corina Cristea
Armânipsearia: Taşcu Lala
