Coordonari tră summitlu NATO
Sfac andridzeri niacumtinati ti summitlu NATO di Madrid, cari va sadoptă apofasi esenţiale tră yinitorlu a Alianţăllei, năulu concept strategic şi agiutorlu a partenerlor.
Daniela Budu, 16.06.2022, 16:50
Aproapea di summitlu NATO di la Madrid, di la bitisita a meslui, ună niacumtinată cilăstăseari diplomatică la nai ma analtu nivel s’faţi iuţido tru Europa. Miniştrilli a Apărarillei zburără, ñercuri, la Bruxelles, ti mări alăxeri ti poziţionarea difensivă a Alianţăllei, cum şi tră dinamica agiutorlu militar datu ali Ucraină.
Marță, prezidintul ali Românie, Klaus Iohannis, eara dus Haga, la ună andamasi tru format apridunatu di organizare a Summitlui NATO, iu cundille ananghea a unei prezenţi aliati anvărtuşiti şi hăirlătiţi pi Flancul Estic a Alianțăllei. Tu bitisita ali andamasi, fu adoptată ună diclaraţie comună, tru cari văsiliili semnatare năpoi şi spun solidaritatea cu Ucraina şi faţi un apel tră dănăsearea a polimlui a prezidintului Vladimir Putin.
Tut ñiercuri, prezidintul ali Franţă, Emmanuel Macron, spusi diznău, la Baza Aeriană Mihail Kolgăniceanu di Constanța, că România nu easti tră Franţa ună văsilie ca iţi altă şi adusi aminti alianţa şi suţăllea di dauă secole anamisa di ateali dauă stati. Tru prim-planlu a muabeţloru anamisa di atelli doi prezidinţă eara andridzearea a summitului NATO di Madrid, cari va s’adoptă apofasi di mari simasie ti yinitorlu a Alianţăllei. Lidirlu francez zbură ti gaeretea diadunu a aliaţilor tra s’ndrupască Ucraina şi yinitoarili jgllioati pi cari Europa lipseaşti s’li facă tra s’ndrupămu ndridzearea a conflictului.
Emmanuel Macron: “Lipseaşti ma largu s’ndrupămu Ucraina, tră s’u agiutăm să s’apără tru aestu polimu, tră s’u-agiutămu tru plan economic, financiar, umanitar, tră s’u-agiutămu ti integrarea europeană, ti aprukearea a arifugaţloru cari fug ditu calea a polimlui. Aesta easti minduita ali Franţă şi a Europăllei. Strategia pi cari u adoptămu fu anv4rtuşită tra s’ţănemu keptu a fuvirsearillei tut ma mari ditu Amarea Lae şi yilipseaşti pănu di mardzină cilăstăserli a noastre tru aestu parteneriat. Nă lom borgu diadunu cu soţlli a noştri români s’ndrupămu Ucraina sum tuti turliili: politic, uminitar, financiar, militar”.
Muabeţli bilaterale acăţară tru isapi şi tema a securitatillei energhetiţi, ditu vidiala a apofasiloru strateghiţi ali Uniunii di eliminare a dipendinţăllei andicra di Fediaraţia Rusă, cum şi problema a securitatillei alimentare la nivel global, zñiipsită di blocada băgată paranom di Rusia a porturilor ucrainene. Klaus Iohannis spune că România faţi gaereţ tra s’aibă ună ma bună infrastructura, acă paortă, suti di nilli di tonuri di yiptu ditu Ucraina cătă Constanţa şi, ma largu, cătă alti văsilii.
Klaus Iohannis: “Autorităţli a noastre caftă soluţii integrate tră s’facă aestu tranzit cât ma hăirl4ticu, inclusiv cu agiutorlu a partenerlor a noştri externi. Apufusimu, ase, diadunu cu domnul prezidintu s’lucrăm diadunu ti băgarea tu lucru a aluştui obiectiv”.
Muabeţli mutriră şi posibilităţile tra s’agiută Republica Moldova s’ţănă keptu a provocărlor multiple cu cari s’ampuliseaşti di itia a crizăllei di securitati di itia a polimlui nkisitu di Rusiei tru Ucraina. Neise, prezidintul a statlui viţinu, Maia Sandu, lo asiguripseri di andrupari tru procesul adirarillei la UE di la Emmanuel Macron și tru kirolu a vizităllei pi cari aestu u feaţi Chișinău, după vizita tru România.
Autoru: Daniela Budu
Armânipsearea: Taşcu Lala
