Căzăňili a Dunăllei
Vă călismu adză tru notu-ascăpitata ali României, tru unu locu ti cari mulță turiști spunu că vahi easti anamisa di protili tu muşuteaţă. Relieflu cadealihea easti unu ahoryea dimi nu şari preaclle. Va saflaţ aoa di ună parti măyuli cu piştirei, a di al
Daniel Onea, 19.06.2021, 11:12
Vă călismu adză tru notu-ascăpitata ali României, tru unu locu ti cari mulță turiști spunu că vahi easti anamisa di protili tu muşuteaţă. Relieflu cadealihea easti unu ahoryea dimi nu ş’ari preaclle. Va s’aflaţ aoa di ună parti măyuli cu piştirei, a di alantă parti Dunarlu, ş-deapoa atelli ţi au miraki ti fisea va s’hărsească cu rezervațiili naturale tru cari suntu păduri seculari cu planti și pulli aretki, viglleaţ pritu nomu. Căzăňili a Dunăllei reprezintă ună zonă cu un potențialu turisticu ti anami, spuni Stoica Marius Simion, primarlu a muniţipiului Orșova, ditu giudețlu Mehedinți.
“Tru zonă, va lu aflămu Ciucarlu Mare, ună măyulă cari nu treaţi di 318 di metri, ama și Ciucarlu Nicu, locări cari suntu mplini di trasee turistiţi și ditu kipita a curi putem s’nă hărsimu cu muşuteaţa a fisillei emu di pi mealu românescu emu di pi mealu sărbescu. Anaparti di Dunaru, easti Sărbia. La sinuru, ia, putem s’videmu un peisaju mirific, suntu trasee di priimnari, suntu formi spectaculoasi di reliefu. Aestea s’vedu şi tu spileili ditu zonă. Fac urminie tră videari Spileaua Ponicova, nai cama lungă spileauă ditu Dirvenea a Dunăllei, ningă localitatea Dubova, la 25 di km di Orșova. Ari aproapea 1600 di meatri și treaţi pritu munţălli Ciucarlu Mari și cu işită la Dunaru. Easti accesibilă emu di pi uscatu emu di pi Dunaru, cu varca. Tu intrata ali spileauă, ňiclu arâu cu idyea numă zuyrăpseaşti niscănti cllei şcurti, sălbatiţi și ună apunti naturală lungă di aproapea 25 di meatri și analtă di șasi, șapti meatri. Tru spileaua băneadză di multu kiro prăvdză ayri.”
Tru zonă, puteț s’vă priimnaţ cu ambarcațiuni di viteză, tru unu tur di 45 di minuti, i cu ambarcațiuni cu imnaticu preayalisitu, tru tururi di ună sihati și giumitati. Ditu Căzăňili Niţ, s’intră tru golful Mraconia, iu easti și mănăstirlu Mraconia, cunuscut cu numa di “Mănăstirlu di sumu apă”. Deapoa puteţ s’nidzeţ cătă Căzăňili Mări iu poati s’hibă vidzutu golful a Dubovăllei. Tot tru Căzăňili Mări va s’aflaţ ună altă spileaua impresionantă. Stoica Marius Simion, primarlu a muniţipiului Orșova.
“Nu alargu di spileaua Ponicova avem ună altă formațiuni spectaculoasă, Grota Veterani, la 27 di km di Orșova. Să spuni că easti prota di aestă turlie ditu România cari fu cartografiată. Nilli și ňilli di vizitatori dănăsescu aoa cathi anu. Easti una ditu nai ma mărli muşuteţ ditu Dirvenea-a Dunăllei. Reprezentanțăllii a Parcului Natural Porțăli di Heru dimăndară că easti nai cama vizitată distinație după litoralu românesc ali Amarea Lae. Nu alargu di Dubova și di Orșova, easti mastea pilikisită a văsillelui dac Decebal, un altu obiectiv turistic cunuscut a zonăllei. Easti unu basorelief analtu di aproapea 55 di meatri, cari easti pi mealu mplinu piştirei a Dunăllei, pi partea românească. Basorelieflu easti sculptatu tru piştireauă și easti nai cama marea sculptură di keatră ditu Europa. Fu finanțată di nai cama avutlu omu ditu România ditu aţelu kiro, emburlu și istoriclu Iosif Constantin Drăgan. Maşi lundzimea a oclliloru aliştei sculptură easti di aproapea 4,3 meatri, a deapoa cara va s’vremu s’misurăm narea, va s’videmu că ari șapti meatri. Nu dipu alargu, pi alantă parti a Dunăllei, putem s’videmu, la nivelu a Dunăllei, Tabula Traiana. Easti un edifiţiu veclliu di aproapea 2.000 di aňi. Fu pilkisitu tu keatră di romani pritu anlu 101.”
Reghiunea easti bănată di români și di sârghi, născănti localităț avânda ună majoritati sârbească. Ari şi ună comunitati di cehi, a deapoa tutu aoa puteț s’videţ nica și ună ňică comunitati ghirmană. Dimecu, va s’aflaţ adeţ, ama și un meniu diversificatu. Cu tuti aestea, iesu tu migdani speţialitățli adrati ditu hiți, tră cari s’ndreapsi și un festival ţi s’ţăni cathi anu tru localitatea Șvinița.
Autoru: Daniel Onea
Armãnipsearea: Taşcu Lala
