Cându va s’yinã oara, sã s’lãrdzeascã UNIA IVRUPEANÂ?
Easti di simasie cã Ucraina şi Moldova sfacă iruşi jgllioatili ninti ti integrarea ivrupeanã - spusi, tru Spanie, prezidentulu Klaus Iohannis.
Roxana Vasile, 06.10.2023, 21:51
Unia Ivrupeanã easti rezultatlu unãllei dizvãrteari di integrari și lãrdzeari cu hãirlaticã lucãrlu si niacumtinari.
Dupu thimilliusearea, tru 1951, ţi u feaţirã aţeali șasi vãsilii – Belghia, Ghirmãnia, Frãnția, Italiia, Luxemburgulu și Vãsiliile di Nghiosu – a Comunitatillei Ivrupeanã a Cărbunilui și Cilekillei, pri-imnãtoarili aliştei di adzã Unia Ivrupeanã, s’feaţirã deapoa, ma multi dãldzã di lãrdzeari.
Dupu aţeali ditu 1973, 1981, 1986, 1995 și 2004 vini arada, tru 2007, a dalgãllei cu protagonistili România și Vãrgãria, și deapoa aţea ditu 2013.
Unã ñicã isapi, scoati tu videalã cã, di un dekeniu, Unia Ivrupeanã numata ari aprukeatã tru arãdãrikili a llei vãrnã vãsilie.
Nica şi aţea sã spunemu cã, tru 2020, kiru şi un membru – Marea Britanie — dupu anãmusitlu Brexitu, ţi va s’dzãcã, tu aestã oarã, Unia ari 27 di stati.
Vãsiliili cari tricurã pritu yila caudinae cu ndridzerli ti aderari știu că, tru cadurlu a politicãllei di lãrdzeari, candidațllii lipseaşti sã spunã, cã suntu axi, s’lucreadzã şi s’tiñiseascã pãnu di mardzinã, arola di membri ali Unie, s’clleamã, easti ananghi, s’tiñiseascã cu sirţãlle cãftãrli bãgati dinintea-a loru.
Cu alti zboarã, politica di lãrdzeari caftã un protsesu, ţi nai multili ori, s’faţi zorlea, ghini ma, pãnu tu bitisitã, aduţi hãirlãticu ti dauli pãrţã — emu ti candidaț, emu ti Unia Ivrupeanã.
Andãmusiţ Granada, tru Spanie, liderlli ali UE feaţirã muabeti, tu aestã bitisitã di stãmãnã, nica şi ti nãdiili mutrindalui lãrdzearea ivrupeanã.
România, reprezentată di prezidentulu Klaus Iohannis, ndrupaşti proţesili ti aderari nu maş ti Ripublica Moldova şi Ucraina, viţinili a llei, ama şi ti vãsiliili ditu Balcañi, şi deapoa, spuni tu idyiulu kiro, cã easti ni-alithea hãbãrisearea a nãscãntoru vadeadz ti lãrdzeari:
“Ma s’hibã di s’faţi unã jgllioatã apufusitã tru ţi mutreaşti Ucraina icã Moldova aestã nu va s’hibã apufusitã mãni. S’facu muabeţ cari va s’ducã la unu planu strateghicu ti añilli ţi yinu. Trã mine işiş şi trã noi, la noi, tru România, dealihea easti di mari simasie cã Ucraina şi Moldova s’facã iruşi jgllioatili ti intigrarea ivrupeanã, ti aţea avemu faptã unu lobby vãrtosu.”
Tru aestã oarã, 5 stati ditu Balcañilli di tu Ascãpitatã au statutlu di candidatu şi, tru niscãnti cazuri, nkisirã cu pãzãrãpserli. Easti zborlu ti Arbinişia, Bosna şi Herţegovina, Makedonia di tu Araţili, Muntenegru şi Sãrbia.
S’nu u-agãrşimu niţi Turkia, cari va, s’hibã şi ea tu harea di membrurã ali Unia !
Kosovo, a curi indipendenţă easti pricãnuscutã maş di nãscãnti di tu statili membri ali UE, pitricu tru 2022 unã cãftari ti aderari.
Tru Europa di tu Apiritã, Ripublica Moldova şi Ucraina amintarã tru 2022 statutlu di vãsilie-candidatu, a deapoa, Georgia tutu aşi, ari nãdie, s’amintã şi nãsã aestu statutu.
Chişinăulu şi Kievlu voru şi eali cã pãzãrãpserli propriu-dzãsi di aderari s’ahurheascã cãtu cama ayoñea, a deapoa Parlamentul European tamamu ţi vulusi unã rezoluţie pritu cari caftã ali Comisie s’nkiseascã iruşi proţedurli cu Ripublica Moldova.
Autor: Roxana Vasile
Armãnipsearea: Taşcu Lala
