BNR tru inflaţie
Tru Romania, inflaţia ma largu va screască până tru giumitatea-a aluştui trimestru, faţi timbihi guvernatorlu BNR, Mugur Isărescu. Tru aesti condiţii, Banca Centrală apufusi criştearea a toclui di politică monetară.
Mihai Pelin, 07.07.2022, 17:47
Banca Naţională a Romaniei apufusi creaştearea cu un punct procentual, până la 4,75%, a toclui di politică monetară, cu vrearea tra s’ţănă sum controlu lichiditatea pi piaţa monetară şi cu scupolu tra s’ţănă nivelurli actuale a ratilor rezervilor minime obligatorii tră pasivile tru lei şi tru valută a instituţiilor di mpărmutu.
Minarea a băncăllei ţentrală nu fu anticipată di analişti, născănţă vidzănda di căbili ună creaştire ma ñica a toclui- clleaie, tru condițiile tru cari, tru ahuhrita a anlui, aesta eara sumu 2%. Guvernatorlu Mugur Isărescu taxi că BNR va s’ufilisească tuti hălăţli ţi li ari la dispoziţie tra s’ţănă stresu lichiditatea. El exighisi că inflaţia ma largu va s’crească până tu giumitatea aluştui trimestru, acă tru un ritmo ma ayălisitu. Aestu lucru faţi ca prognozili ditu mai a specialiştilor s’hibă năstricuti, maxus di itia a scunkerloru ma mări andicra di cum s’minduea.
Mugur Isărescu: “Di mari simasie tră aestă aspărdzeari a perspectivăllei aprukeati ali inflaţie suntu dinamiţli ma mări antiţipate s’hibă consemnate tru meşlli ţi yinu di păhadzlli a combustibililor, gazilor naturale şi energiillei electriţi, nica şi tru contextul di băgari tru practico schemili di agiutoru şi al manifestarillei niscănti efecte di bază, cum şi di păhadzlli la alimentili procesate, tru prinţipal sum influenţa ascesiunillei ma vărtoasi a cotaţiilor la naftă, produsil energetice şi a părmătiiloru agro-alimentare, pe fondul a polimlui ditu Ucraina şi al sancţiunilor asociate. Efecte inflaţioniste suplimentare suntu aştiptate şi pe segmentul a păhadzloru administrate, inclusiv di itia a scunkearillei biletili CFR, cum şi a produselor ditu tătumi pe fondul a criştearillei acciza specifică.”
Tru aeasti condiţii, BNR u criscu dobândă clleaie cu scupolu s’apridună creaştirea a păhadzloru. Mugur Isărescu exighisi că, tru contextulu actual, băntăli centrale lipseaşti s’află un echilibru anamisa di combătearea ali inflaţie şi riscul tra s’ducă economiile cătră recesiune. Tru minduita al năsu, easte di mari simasie ca resursele, reprezentate di fondurile europene aflate la dispoziţia României, s’hibă valorificate la maximum, nica şi aţeali condiţionate di realizarea di reforme. Toclu di referință easti foarte importantă, fiind utilizată pe larg di persoane fizice, companii, bănci și di alte organizații la nivelul trutregului sistem economic. Ti exemplu, băncile le ufilisescu atumţea cându da împrumuturi a muştiradloru persoane fiziţi i companii. Custusearea a împrumutului creasti cara rata a toclui di referință creaşti și scadi cara aesta s’ñicureadză.
Tru Romania, toclu-clleaie alină și aestu reprezintă ună godaă vărtoasă tră telli cu credite tru lei. Ase, tuț cari s-‘mprumutară cu dobândă variabilă sunt zñiipsiţ. Există ama și cearei. Specialiștii recomandă refinanțarea a creditelor și optarea tră un împărmut cu dobândă fixă și implicit rată fixă. Di altă parte, rata inflației agiumsi tru meslu mai la 14,5%, iar analiștilli facu timbihi că, kirolu ţi Ṭini va s’hibă di lai ma laiu tră români, mplinu di scunkeri la produse și serviţii.
Autoru: Mihai Pelin
Armânipsearia: Taşcu Lala
