BNR, prognozâ pi scâdeari ti inflaţíi
BNR scâdzu dip niheamâ prognoza tu ți mutreaști evoluţia a inflaţillei di estan di la 4,8, tu brumar, la 4,7%, tora. Ti anlu ți yini, luyurserli suntu di 3,5%.
Corina Cristea, 18.02.2024, 13:14
Dupâ ți tutu anlu ți tricuțâ țânu la 7% rata a toclui referințâ, acâțat tu isapi di ițido bancâ atumțea cându lâ da împrumuturi a clienţâlor – persoani fiziți i companii – Banca Țentralâ di București apufusi tu yinaru, ama ș-tora, tu șcurtu, s-țânâ idyiul livel. Scâdearea a toclui poati s-facâ mași dupâ doi meși arada di scâdeari a inflațillei, dzâsi guvernatorlu ali Bancț Naționalâ a Românillei, Mugur Isărescu. Aesta fu di 6,6% ru meslu di ma nâpoi a anlui ți tricu, ama alină tu yinaru la 7,4%, anda pârmâtiili alimentari sâ scumpirâ cu 5,6%, ațeali nialimentari cu 7,3%, iara servițiili cu 10,9%, uidisit cu datili a Institutlui Național di Statisticâ. Criștearea ditu protlu mesu a anlui 2024 nu lo pi canâ dinapandica. Fu antițipatâ di analișțâ și spusâ dapoaia di BNR: rata di cathi anu a inflațillei va s-creascâ tu yinaru și va s-ahurheascâ dapoaia preayalea ta sâ scadâ, ama tu unu ritmo ayalnicu, ma s-fâțemu biani emu cu anlu 2023, emu cu luyurserli di ma ninti, dzâțea tu ahurhita a anlui experțâlli ali Bancâ Țentralâ.
“Criștearea va s-hibâ antrenatâ di fâțearea ma mari și bâgarea, tu yinaru, a niscântor taxi și-impoziti indirecti cu scupolu ta s-facâ ma vârtosu bugetlui”, dâdea tu șteari comunicatlu BNR mutrindalui apofasea di politicâ monetarâ ditu yinaru, anda scâdearea ți va s-facâ dapoaia a toclui ali inflațíi va s-aibâ ca resorturi mări factori ți țân di “efecti di thimellu dezinflaționisti ș-corecții descendenti/ți s-ducu ânghiosu a cotațiilor a materiilor primi agroalimentari ș-a cotațillei a naftâllei, cata cum ș-dinamica pi discrișteari a pâhadzloru a importurlor”.
Banca Naţionalâ a Românillei ş-actualiză pi lișoarâ scâdeari, pânâ la 4,7%, prognoza tu ți mutreaști livellu a inflaţillei tu bitisita aluștui anu ş-anticipeadzâ ti bitisita a anlui 2025 unâ valoari di 3,5 proțenti, dirmi la limita superioarâ a intervalului mutritu di BNR. Guvernatorlu Mugur Isărescu dzâsi că ari, ama, unâ seríi di factori interni ş-externi ți potu s-bagâ amprenta/vula pi evoluţia a inflaţillei, iara pritu nai ma di simasíi suntu politica fiscalâ, crișterli salariali ș-efectili a bâgarillei tu practichíi a nomlui a pensiilor, ama ş-evoluţiili ligati di ațeali dauâ conflicti militari ți s-facu tora, ditu Ucraina ș-Fâșia Gaza.
Di Bruxelles, Comisia Evropeanâ mindueaști că politica monetarâ a Românillei va s-armânâ restrictivâ estan şi-că va s-relaxeadzâ mași preaayalea, dinâoarâ cu scâdearea a presiuñloru inflaţionisti. Executivlu comunitar mindueaști că, cu tuti crișterli ți s-feațirâ tu ahurhita a anlui, di itia a criștearillei a niscântor taxi, pâhadzlli va sâ scadâ tu 2024. Uidisitu cu previziuñlli icunomiți di iarnă, scoasi tu padi gioi, executivlu comunitar s-aşteaptă, estan, la unâ crișteari icunomicâ ti România cama scâdzutâ dicum u minduia tu toamnâ, di 2,9% andicra di 3,1 procenti.
Autoru: Corina Cristea
Armânipsearea: Mirela Biolan Sima