Bărnul 3.0. Un bărnu di lideri
Cafi un nău bărnu ari tru scupo s-năstreacă pi aţeali di ma ninti. Anda nă raportăm la lexiclu dit dumenea ali tehnologie, dimec, sintagma dit aţel dit soni bărnu spuni – şi, aestă turlie, tiniseasti - performanţele a năilor modele a unlui produs. Când
Monica Chiorpec, 12.09.2019, 12:09
Cafi un nău bărnu ari tru scupo s-năstreacă pi aţeali di ma ninti. Anda nă raportăm la lexiclu dit dumenea ali tehnologie, dimec, sintagma dit aţel dit soni bărnu” spuni — şi, aestă turlie, tin’iseasti – performanţele a năilor modele a unlui produs. Cându zburămu ti oamin’i, ama, lucărli suntu cu multu ma interesantu ti făţeari analiza.
Aţel’i amintaţ ună ş-ună după Revoluţia dit andreu 1989 reprezintă protlu bărnu elefteru ali României, după dechenii di represiune. El’i suntu ază tiniri responsabili şi ascumbuşit, a deapoa mulţă dit arada a lor iesu tru migdani pritu performanţele ştiinţifice ică prit afacerile di succes ţi li adrară şi criscură. Aestu bărnu easte identificat ca bărnul Y” ică, după cum sunt număsiţ tru Occident, ca bărnul Millennials”. El’i suntu tiniri sofisticaţi, adaptaţ la năutati şi vără turlie imun’i la strateghiile di marketing, ti furn’ia că… criscurâ tru mplină eră a publiţitatil’ei. Hăzări tra s-lă si avdă boaţea, ama şi cu riscul tra ş-bagă tru practico idealurile personale şi profesionale, stăpuescu tehnologiile năi şi l’ia parti susto la iruşea tehnologhică a aţilor dit soni dechenii. Di dinăpoi yini ama, cu vărtuşeami, bărnul Z”, lugursitu un bărnu a tinirilor excepţionali, amintaţ tra s-hibă lideri. Simfun cu statistiţli, 60% dit arada a aiştoru tiniri vor s-alăxească lumea. Reprezentanţăl’i a bărnului Z” sunt retincenţă la iţi turlie di înregimentare, s-duchescu elefteri şi independenţă.
Tinirl’ii ali României di ază ies tru migdani pritu performanţele şcolare ti nipistipseari tră sistemili vecl’i di înviţămintu. Au la dzeaditlu n’icu lumea digitală di itia că s-amintară unăoară cu iPad-urile i cu alti gadget-uri a curi apariţie eara, nai multu, minduită aoa şi aclo tru aţeali ma importante ecranizări science fiction a secolului tricut. Şi, vahi nai cama importantu să spunem, suntu tiniri ţi s-ndrupăscu pi educaţie şi suntu interesaţ cu perfecţionarea ma multu andicra di aţel’i di ma ninti. Posibilitatea tra s-poată s-urdină elefteri iu ţi s-hibă tru lumi faţi, dit arada a mulţălor di năşi, născănţă tiniri competitivi pi plan internaţional.
Olimpiţl’i români ciudusescu lumea, ş-anvărtuşeadză poziţiile di chipită pi nivel european şi mondial. Podiumurli a olimpiadilor internaţionale di ştiinţe suntu amintati cathi anu di elevl’i români, iara isapea tru an’ili dit soni easte ună impresionantă. Tru sfera IT, România iasi tru videală prit performanţe ţi ciudusescu dimi a tinirlor cu mirakea ti informatică. Tru harea di stat membru ali Uniuni Europeană, România ş-anvărtuseadză cathi anu poziţia tru dumenea a securitatil’ei ţibernetică, un di subiectele importante di pi agenda europeană. La ediţiile dit 2016 şi 2017, România fu viţecampioană europeană la Campionatul European di Securitate Cibernetică, iara toamna aesta poati s-nă aducă un nău titlu.
Succeslu a tinirlor români năstreaţi ama sinurli a continentului european. Patru români fură acăţaţ tru isapi tru prima ediţie a clasamentului a tinirlor cu nai cama mari succes pi ilikia sum 30 di an’i dit Europa adrată di publicaţia americană Forbes”. Tru arada a toplui suntu acătaţ tru isapi 300 di tiniri dit dzaţi domenii di activitate, di la media şi tehnologie la entertainment, finanţe, marketing ică industrie. Nu ma puţăn cunuscuti suntu şi pirmituserli di antreprenoriat a tinirlor români, care anăchisirâ di adrară cadealithea imperii la ilikia ţi năstriţea cu puţănu ilikia di 20 an’i. (Şt.B)
Pragmatiţ ică boemi, aeştă tiniri a năului bărnu pot s-alăxească, prit exemplul personal, turlia prit cari easti duchimăsită România em tru Europa, em tru tută lumea. Tinirl’i a bărnului di ază adară cu hăiri, singuri ică di itia a născăntor andamusi cari alăsară tor tru mira a lor, lucri excepţionale, tră cari nviţămu, vahi, dip puţănu. Bărnu 3.0 easti, cadealihea, un bărnu ţi ăl’i si cadi s-hibă cunuscutu di itia că, prit giunamea şi pistusinea a loru tru yinitoru, pot s-alăxească hăirlăticu România şi — căţe nu? — lumea tută.
Autor: Monica Chiorpec
Armânipsearea: Taşcu Lala
