Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Avertismente MAE tră Rusia

MAE năpoi lă aduţi aminti a cetăţenilor români urminia a lui susta tra sfugă, cât cama ayoñea, ditu teritoriul ali Fediaraţie Rusă.

Avertismente MAE tră Rusia
Avertismente MAE tră Rusia

, 29.09.2022, 15:18

Rusia s’ndreadzi s’alikească aţeali patru regiuni ditu sudlu ali Ucraină -Zaporojie, Herson, Lugansk şi Doneţk – tru cari fură organizate pseudo-referendumuri pritu cari majoritatea a bănătorlor votară alikearea la Fedirație. Ufilisinda diznău retorica tră sa-și justifica ofensiva tru Ucraina, Rusia spuni că bănătorlli a aluştoru regiuni nu avea altă alternativă, tru condițiile tru cari Kievul ghio taha andridzea reprimarea populaţiei rusofone ditu Ucraina. “Ghini vinit acasă, tru Rusia!” — gri hărăcop fostul prezidintu rus, Dmitri Medvediv, tru aestu kiro viţeprezidintu a Consiliului di Securitate al Rusie.



Kievul şi aproape tută comunitate internaţională nu dănăsiră cu cutugurserli ti aşi-dzăsili referendumuri, imagini şi mărtirii di la faţa locului spunanda că fu ascumbusită askerea rusă tră sa-lli intimidiadza şi s’bagă zori s’voteadză pi localniţ. Oficialităţ di Moscova spusiră că, unăoară alikiti teritorii cari reprezintă aproapea15% ditu suprafaţa Ucrainei, Rusia poati s’ufilisească tră apărarea lor inclusiv armi nucleare. Ună sfinduki ali Pandoră cari, unăoară dişcllisă, va s’hibă multu zorlea, cara nu imposibil di ancllidiari!



România condamn4 și ea, nica ună oară, tru zboară naima serti referendumurile ilegale şi ilegitime ditu perioada 23-27 yism4ciuni ditu regiunile aputrusiti paranom di askerili ruse tru Ucraina și dimanda că nu pricunoaşte rezultatele a lor. MAE român cundilleadză că aesti simulacre di consultare populară reprezintă ună călcari gravă a ndreptului internaţional şi, ti aesta, nu produc niţi ună turlie di efectu juridic. Ministerul român nnca spuni că, prit organizarea aşi-dzăsilor referendumuri, Rusia dimonstrează, nica na oara, că li călcă principiile fundamentale ale ndreptului internaţional şi că acţionează contrar responsabilităţilor cari îlli si cadu ca membru permanent a Consiliului di Securitate al ONU. Bucureștiul napoi lu spuni agiutorlu susta tră indipendinţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei şi faţi apel cătră tute statele s’nu aprioaki minduerli ali Rusiei tra s’alikească paranom teritorii a altui stat ică iţi turlie di acţiuni similare.



Tru paralel, tru contextul evoluţiilor a kirolui ditu soni ditu Rusia, inclusiv di itia a hăbarillei mutrinda mobilizarea parţială, Ministerul di Externe reitereadză cu insistenţă urminiili fapti, a românilor tra s’nu nkisească tru călătorii neesenţiale pi teritoriul arusescu, iara a aţiloru cari suntu temporar aclo s’acaţă tru isapi fudzearea di aclo căt cama ntrăoară. Totodată, MAE lă faţi urminie a cetăţenilor români prezenţă tru Rusia s’aibă ngătanu, s’nu s’ducă tru locurile iu ari adunări publice ică călbălăki mari di oamiñi şi s’nu llia parti la eventuale acţiuni di protest. Tru aestu kiro, polimlu nkisitu di Rusia s’pari că intră tru ună nauă logică, nica ma di piriclliu, unăoară cu aţeali ditu soni explozii la gazoductele ditu Marea Baltică Nord Stream 1 şi 2, calificate di europeni ca hiinda lui sabotaj.


Autoru: Roxana Vasile


Armânipsearea: Taşcu Lala









Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 16 December 2024

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.

Aurica Piha: Bunâ seara, vruț ascultâtori. Tu inșita a meslui sumedru, s-feați unu iventu di simasie ti cultura armâneascâ. Unâ mari harauâ...

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 19 October 2024

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ

Reporter Taşcu Lala: “Vruţ ascultâtori, avem haraua s-lu avemu oaspi toraseara la microfonlu a emisiunillei pi armâneaşti di la RRI prof. dr....

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ
Foto: pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 11 June 2024

România – fenomeni meteo extremi

Tu ma multi zoni dit Românie s-feați tâmbihi, tu ahurhita a stâmânâllei, că va s-facâ cod aroș di tufani. Cantitâţ mări di apâ câdzu tu...

România – fenomeni meteo extremi
Foto: Alexas_Fotos / pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu

Stogurli di valutâ la Banca Naţionalâ a Românillei avea acutotalui cama di 65 miliardi di evradz tu inșita a meslui ți tricu di estan. Hâbarea...

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

UE ș-reghiunea ali Amari Lai

„Mutrearea strateghicâ a UE ti reghiunea ali Amari Lai lipsești s-hibâ ș-ti andruparea ti ațeali vâsilii dit reghiuni ți au piriclluri...

UE ș-reghiunea ali Amari Lai
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava

Nai ma marli terminal di purtari a yiptului ditu Evropa fu yiurtusit, tu bitisita a stâmânâllei ți tricu, tu partea di ncheari-apiritâ ali...

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava
Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 20 May 2024

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca

2024 va ta s’iasă tu migdani ca anlu a mărloru proiecte di infrastructură tru România. Să stihisi că anlu aestu s’hibă programati patru...

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca
Oaspiţ la microfonlu RRI Thursday, 16 May 2024

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Tu dzuua di 9 di mai, România yiurtusi deadun cu alanti craturi evropeani, Dzuua ali Evropâ, dedicatâ a irinillei ș-a unitatillei pi continentu....

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company