Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Atacă arusească la Gurli a Dunăllei

Polimlu nkisitu di aruşi tru Ucraina agiumsi multu aproapea di România.

Atacă arusească la Gurli a Dunăllei
Atacă arusească la Gurli a Dunăllei

, 25.07.2023, 19:00



Ministerlu ali Apărari di la Bucureşti cundilleadză că, tru aestă oară, nu ari ună fuvirseari militară directă la adresa a teritoriului naţional ică a apilor teritoriale ale Românie. Şi ministrul di Externe, Luminiţa Odobescu, declară că, tru aestu kiro, România, ca membru NATO şi ali Uniuni Europeană, ari nai ma importante şi ma vărtoasi garanţii di securitate ditu tută istoria a llei. Ea avu ună muabeti telefonică cu secretarlu di stat american, Antony Blinken, deadunu cu cari condamnă atacurile fapti tora ma ninti di Moscovei contra a ţivililor ditu Ucraina şi tru infrastructura fluviale şi maritime, catacum şi turlia cinicătru cari Federaţia Rusă zñiipseasti securitatea alimentară globală.



Dclaraţiile s’fac după ţi ună atacă arusească cu droni agudi ună infrastructură portuară ucraineană tru reghiunea Odesa şi asparsi un hangar cu yiptu. Comandamentul operaţional ucrainean ditu sudul a văsiliille spuni că inamicul avu tru scupo maxus porturile ditu partea ucraineană a Dunăllei, lugursiti călliuri alternative ti purtarea di yiptu.



Rușllii agudiră, cama di tamamu, porturile fluviale Ismail și Reni, ditu sudlu ali Basarabie, teritoriu românescu ditu apirită arăkitu di Uniunea Sovietică stalinistă tru 1940, dupu unu ultimatum, și priloatu di Ucraina tru 1991, ca stat clirunomu. Portul Reni, esențial tră purtrea a părmătiilori pi Dunăre, easti la aproape13 kilometri tru linie ndreaptă di căsăbălu românescu Galați. Nai ma pţănu trei drone fură surpati di apărarea antiaeriană di aclo, ama uă a patra agudi ună măyăzie di yiptu.



Și șeful ali administrației a căsăbălui portuar Ismail, Rodion Abașev, confirmă, pi Facebook, ataca cu rachete lansată di Rusia, di itia a curi șase persoane fură pliguiti.



Cu ună săptămână ma ninti, ruşlliidimăndară abandonarea a unlui acord mutrinda exportul di yiptu pritu Amarea Lae, adoptat tru alunaru 2022, sumu egida ONU și cu medierea ali Turchie, ţi deadi izini, acă avea polimu, ti exportul a 33 di milioane di tonuri di produse agricole ucrainene. Uidisitu cu Kievului, cama di 400 di milioane di oameni ditu lumi au ananghi di hrana exportată di ucraineni.



Prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, condamnă sertu” atacurile armatei ruse di invazie contra ali infrastructură ucrainene civile di pi Dunăre, multu aproapea di România. Aestă escaladare, cari s’feaţi tora ayoñea, spuni un risc salami tru aţea ţi mutreaşti securitatea la Amarea Lae. Tutunăoară, zñiipseaşti tranzitlu a yipturloru ditu Ucraina tru yinitorlu aprukeatu şi, impliţit, securitatea alimentară la nivel global” – ngrăpsi şeflu a statlui român pi Twitter.



Tt București, premierul Marcel Ciolacu declară că agudearea a obiectivelor di infrastructură portuară easti nica ună spuneari a naetillei ali Rusiei ta s’li submineadza exporturile di yipturi ucrainene cătră păzărli globale, lucru ţi destabilizeadză greu securitatea alimentară mondială.



Autoru: Bogdan Matei


Armânipsearea: Taşcu Lala



Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 16 December 2024

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.

Aurica Piha: Bunâ seara, vruț ascultâtori. Tu inșita a meslui sumedru, s-feați unu iventu di simasie ti cultura armâneascâ. Unâ mari harauâ...

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 19 October 2024

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ

Reporter Taşcu Lala: “Vruţ ascultâtori, avem haraua s-lu avemu oaspi toraseara la microfonlu a emisiunillei pi armâneaşti di la RRI prof. dr....

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ
Foto: pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 11 June 2024

România – fenomeni meteo extremi

Tu ma multi zoni dit Românie s-feați tâmbihi, tu ahurhita a stâmânâllei, că va s-facâ cod aroș di tufani. Cantitâţ mări di apâ câdzu tu...

România – fenomeni meteo extremi
Foto: Alexas_Fotos / pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu

Stogurli di valutâ la Banca Naţionalâ a Românillei avea acutotalui cama di 65 miliardi di evradz tu inșita a meslui ți tricu di estan. Hâbarea...

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

UE ș-reghiunea ali Amari Lai

„Mutrearea strateghicâ a UE ti reghiunea ali Amari Lai lipsești s-hibâ ș-ti andruparea ti ațeali vâsilii dit reghiuni ți au piriclluri...

UE ș-reghiunea ali Amari Lai
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava

Nai ma marli terminal di purtari a yiptului ditu Evropa fu yiurtusit, tu bitisita a stâmânâllei ți tricu, tu partea di ncheari-apiritâ ali...

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava
Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 20 May 2024

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca

2024 va ta s’iasă tu migdani ca anlu a mărloru proiecte di infrastructură tru România. Să stihisi că anlu aestu s’hibă programati patru...

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca
Oaspiţ la microfonlu RRI Thursday, 16 May 2024

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Tu dzuua di 9 di mai, România yiurtusi deadun cu alanti craturi evropeani, Dzuua ali Evropâ, dedicatâ a irinillei ș-a unitatillei pi continentu....

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company