Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Andrupari tră adirarea la spațiul Schengen

Prezidentulu a Parlamentului European caftă că Europa snumata alasă impresia că niscănti văsilii suntu di mâna a doaua. Declarația spuni ti adirarea la Schengen.

Andrupari tră adirarea la spațiul Schengen
Andrupari tră adirarea la spațiul Schengen

, 28.09.2023, 22:51


Invocândaloru un control ţi nu eara duri ti dăldzăli di migranți, Austria şi Olanda aspulbira, nica nă oară, nădiili ali Românie și Bulgarie, tru andreu anlu ţi tricu, tru Consiliul JAI, ambuyisindaloru ună apofasi pozitivă mutrinda adirarea aţiloru două văsilii la spațiul Schengen. Tră România, opoziţia vini maş ditu partea Vienei, ama tră admitere easti ananghi di unanimitate, plus că Bucureștiul faţi tandemu cu Sofia tru procesul di aderare la Schengen, iara ună dicuplare nu easti acăţat4 tu isapi.



Di atumţea, cu tuti gaeretli fapti di autoritățile ditu atali două văsilii, nu s’alăxi dipu multu. Olanda ahurhi s’da semnale diplomatice că poati s’tragă măna di la veto-ul contra Bulgariei, neise va u alasă Viena izolată tru UE pi aestu subiectu, ama Austria armâne susta pi poziții, nai ma puțănu diclarativ. A respins inclusiv apelul recent al șefei Executivului comunitar, Ursula von dir Leyen, care tru discursul său anual mutrinda starea UE i-a cerut să permită intrarea României şi a Bulgariei tru Schengen “fără nicio trutârziere”.



România aşteaptă şi merită o dicizie pozitivă tru timpul preşedituţiei spaniole a Consiliului UE cu privire la extindirea spaţiului Schengen, diclară acum, ditu nou, și preşedituta Legislativului european, trutr-un interviu organizat di European Newsroom tră agenții la sediul Parlamentului European ditu Bruxelles. Roberta Metsola s-a arătat optimistă tru legătură cu intrarea aţiloru două văsilii tru spaţiul european di liberă circulaţie.



“O meritați trucă ditu 2011. (…) Cred că vom reuşi să găsim o soluţie. Avem aşteptări trualte di la această preşedituţie tră a trucerca să lucreze cu colegii austrieci şi cu alţii, dacă există alte văsilii undi continuă să existe trutrebări şi cred că aceasti trutrebări îşi pot primi răspunsurile, a diclarat Metsola.



Tru un interviu dat a unei televiziuni particulare ditu România, prezidentulu a Parlamentului European caftă ca Europa s’nu mata alsă impresia că născănti văsilii suntu di mâna a doaua. Lipseaşti si s’llia meatri tră s’asiguripsească ună Europă unită, tru cari România şi Bulgaria numata suntu ţănute la porţăle Schengen, tru care extremismul nu easti alăsat s’acaţă silă şi tru care valorile dimocratice suntu vigleati dinintea ali fuvirseari arsă”, deiclară Roberta Metsola.



Amânările succesive ale diciziei mutrinda adirarea României şi Bulgariei la spaţiul di liberă circulaţie truseamnă un prejudiciu dublu tră cele două văsilii, limitarea dreptului mutrinda libertatea di mişcare şi costuri suplimentare tră economiile lor, a amintit, di altfel, oficialul european. Diși criteriile di adirare sunt trudiplinite di peasti 12 ani, românii și bulgarii sunt obligaţi să piardă timp cu controalele la frontieră, iar pagubele di natură economică sunt considirabile.



Uidisitu cu ministrului român al transporturilor, Sorin Grindeanu, menţănearea României nafoara Spaţiului Schengen implică chirearii economică di până la 2% ditu PIB, iara Guvernul di București intenţioneadză s’caftă/să-lli si păltească.



Autor: Corina Cristea


Armãnipsearea: Taşcu Lala

Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 16 December 2024

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.

Aurica Piha: Bunâ seara, vruț ascultâtori. Tu inșita a meslui sumedru, s-feați unu iventu di simasie ti cultura armâneascâ. Unâ mari harauâ...

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 19 October 2024

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ

Reporter Taşcu Lala: “Vruţ ascultâtori, avem haraua s-lu avemu oaspi toraseara la microfonlu a emisiunillei pi armâneaşti di la RRI prof. dr....

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ
Foto: pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 11 June 2024

România – fenomeni meteo extremi

Tu ma multi zoni dit Românie s-feați tâmbihi, tu ahurhita a stâmânâllei, că va s-facâ cod aroș di tufani. Cantitâţ mări di apâ câdzu tu...

România – fenomeni meteo extremi
Foto: Alexas_Fotos / pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu

Stogurli di valutâ la Banca Naţionalâ a Românillei avea acutotalui cama di 65 miliardi di evradz tu inșita a meslui ți tricu di estan. Hâbarea...

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

UE ș-reghiunea ali Amari Lai

„Mutrearea strateghicâ a UE ti reghiunea ali Amari Lai lipsești s-hibâ ș-ti andruparea ti ațeali vâsilii dit reghiuni ți au piriclluri...

UE ș-reghiunea ali Amari Lai
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava

Nai ma marli terminal di purtari a yiptului ditu Evropa fu yiurtusit, tu bitisita a stâmânâllei ți tricu, tu partea di ncheari-apiritâ ali...

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava
Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 20 May 2024

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca

2024 va ta s’iasă tu migdani ca anlu a mărloru proiecte di infrastructură tru România. Să stihisi că anlu aestu s’hibă programati patru...

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca
Oaspiţ la microfonlu RRI Thursday, 16 May 2024

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Tu dzuua di 9 di mai, România yiurtusi deadun cu alanti craturi evropeani, Dzuua ali Evropâ, dedicatâ a irinillei ș-a unitatillei pi continentu....

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company