Andamasi di mari simasie la Vilnius
Lituania easti nicukira a unlui summit NATO lugursitu di mari simasie tră securitatea-a lumillei libiră.
Bogdan Matei, 11.07.2023, 19:47
Anvărtuşearea, pi lungu kiro, a posturăllei aliată pi flanculu ditu apirită easti protlu scupo ti participarea-a prezidentului ali Românie, Klaus Iohannis, la summitlu NATO ditu capitala lituaniană, Vilnius. El va, tutunăoară, s’reitereadză andruparea vărtoasă ali Românie tră Ucraina viţină, aputrusită di askerili arusi, nica şi tru atea ţi mutreaşti concretizarea ti aderarea a llei la NATO, cum şi tră partenerllii nai ma crehţă ali Alianţă, maxus Ripublica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă).
Şeflu a statlui român va nica şi yilipsearea tru documentili şi apofasili aliate ţi va s’hibă adoptate a simasiillei ţi u ari regiunea ali Amarea Lae tră securitatea euroatlantică.
Ninti di summit, secretarlu gheneral al NATO, Jens Stoltenberg, dimăndă că s’aşteaptă ca majoritatea aliaţilor să-şi spună angajamentul tră creaştirea-a bugetilor di apărare neise, cama di dauă proţente ditu Produsul Intern Brut, ahurhinda cu 2024. Maş 11 di state membre tiñisiră aestă căftari nica di anlu aestu, ntră cari şi România.
Uidisitu cu analiştilli anaparti di dosarlu ucrainean, andamasea nord-atlantică va s’hibă marcată di hăbarea ti aprukearea ali Suediei tru NATO. Aprindu dzuua ali andamasi, secretarlu gheneral Stoltenberg spusi că prezidentulu ali Turchie, Recep Tayyip Erdogan fu simfunu s’ndrupască aderarea a regatlui scandinav, a curi ălli si ncuntră meşi di dzăli arada. Stoltenberg u zuyrăpsi dzuua ca hiinda ună “istorică”. Antribatu şi ti opoziţia ali Ungarie andicra di aderarea ali Suedie, Stoltenberg spusi că problema easti ndreaptă, di itia că autorităţli di Budapesta ălli dimăndară că nu vor s’hibă aţeali ditu soni cari ratifică protocolu. Practic, tru aeastă oară, tuti ateali 31 di state membre ale NATO vor ca Suedia s’hibă deadunu cu Alianța, idyealui cum Finlanda viţină, aprukeată tru 4 di apriiuru.
După ţi nkisi cu aputrusearea arusească ditu Ucraina, pi 24 di şcurtu 2022, ateali dauă văsilii scandituave trapsiră mănă di la neutralitatea strictă, ţi u avură multi dekenii, și aleapsiră ti aderarea la NATO. Turchia deadi ună veardi ti Finlanda, ama ambudyiusi candidatura ali Suedie, pi cari u stipseaşti că lli-aproaki militanțălli kurdză, calificaț di Ankara ca hiinda “teroriști”.
Prezidentulu Erdogan vrea tra s’condiţioneadză admiterea ali Suedie di negocierile mutrindalui accesul a văsiliillei a lui tru Uniunea Europeană. Turchia ş-dipusi candidatura la Comunitatea Economică Europeană, precursoarea a actualilor structuri comunitare, tru 1987 şi la Uniune tru 1999. Păzărăpserli di aderare ahurhiră tru 2005 și, di atumţea, Bruxellesul nu dănăsi să spună multi ori arada că Ankara nu tiñiseaşti criteriile di admitere.
Admiterea tru NATO şi, respectiv, tru Uniune suntu dauă proţese cari nu au ligătură un cu alantu — adusi aminti, luni, purtătoarea di zboru a executivului comunitar, românca Dana Spinanţ. Atea ditu soni comunicari pi aestă temă a Comisiillei dateadză di anlu ţi tricu şi spuni că: “Uniunea Europeană easti găilipsită salamai tu ligătură cu aspărdzearea niacumtinată ali democraţie, a statlui di dreptu, a ndrepturilor di thimelliu şi a independenţăllei tru sistemlu judiciar” tru Turchia.
Autoru: Bogdan Matei
Armânipsearia: Taşcu Lala
