Andamasea reghională di Atena
La inițiativa a premierlui grec, șefi di stat și di guvern s-adunară Atena, la 20 añi di la summitul la cari s-băgară thimeallili ti lărdzearea ali UE cătră Balcanii di Ascăpitată.
Corina Cristea, 22.08.2023, 20:41
Cu itia că s-umplură dauă dekenii di la summitul di la Sărună, tru Gărţie, la cari s-băgară thimeallili ti lărdzearea ali UE cătră Balcañilli ditu Ascăpitată, șefi di stat și di guvern loară parti Atena, la călisearea a premierlui grec Kyriakos Mitsotakis, la ună andamusi informală.
Avănda tru scupo s’treacă tu aradă progreslu faptu tru añilli ditu soni – dizvoltarea a coopirarillei regionale tru sud-estul ali Europă, ama şi provocărli dipu mări mutrinda evoluţiile a conflictului ditu Ucraina — andamasea adusi tru capitala elenă lideri ditu Sărbia, Muntenegru, Ripublica Moldova, Macedonia di Nord, Kosovo, România, Vărgăria, Croaţia şi Bosnia-Herţegovina, ama și prezidenţălli a Consiliului Europian și Comisiei Europine, Charles Michel, respictiv Ursula von der Leyen.
La andamasea ditu Gărţie agiumsi inclusiv prezidentulu ali Ucraină, prezenţa al Volodimir Zelenski la aestă andamasi hiinda mutrită ca un mesaj vărtosu di agiutoru tră Ucraina şi tră pirspictiva euroatlantică ti tută reghiunea. “Lipseaşti s’nă aduţemu soţlli, yinitorllii membri ali UE, ma aproapia di noi mult ma ayoñea. Ma largu va li surpămu keadiţli anamisa di regiunile a noastre”, spusi pi ună platformă, prezidenta ali Comisie Europine.
Pi ningă tema tindearillei UE, andamasea avu tru prota thesi securitatea energetică şi sancţiunile contra ali Rusiei, la cari Belgradlu nu aderă. Neise, mutrinda ncuntrarea a prezidentului ali Sărbie, Aleksander Vučić, ditu declaraţia finală ali andamasi di la Atena fu eliminat apelu ta si s’bagă sancţiuni contra ali Rusiei di itia ali agresiuni contra ali Ucraina – relatează Sputnik.
Participanţălli aprukeară importanţa ti duţearea ma largu a dialoglui constant şi a coordonarillei mutrinda securitatea şi cooperarea economică reghională şi năpoi spusiră solidaritatea cu Ucraina şi cu Ripublica Moldova. Tutunăoară, năpoi fu spus andrupămintulu tră procesul di extindire cu Balcanii ditu Ascăpitată şi statili ditu viţinătatea estică.
Tru intervenția a lui, premierlu ali Românie, Marcel Ciolacu, părăstisi pi largu andrupămintulu a Bucureștiului tră Ucraina, cum şi provocărli cu cari s’ampulisescu ciuflikearlli români, pi fondul situației ligate di yipturli ucrainene. Tru aestu contextu, premierlu pripusi un mecanism european di kiverniseari a transportului di gărnu şi ahărdzeari di fonduri suplimentare tră industria agroalimentară şi dizvoltarea infrastructurăllei speţifică.
Tutunăoară, şeflu a Executivului român cundillea importanţa strategică a lărdzearillei Spaţlui Schengen şi cundille ananghea di aderarea iruşi ali României. Inclusiv tru cadrul discuțiilor pi cari li avu cu prezidenta ali Comisie Europeană, Marcel Ciolacu căftă intensificarea a gaereţloru comune tră aderarea ali Românie la zona di libiră urdinari. Nu dip utu soni, premierlu anvărtuşi ananghea ti unitati la nivel european şi pripusi dizvultarea a niscăntoru proiecte reghionale comune tru domeniul ali energhie, comerţului şi combaterillei fuvirserli hibridi.
La Atena, premierlu român avu muabeti cu omologlu grec ti lărdzearea a cooperarillei bilaterale şi regionale, iara tru kirolu ali andamasi cu liderlu di la Kiev, lu asiguripsi pi prezidentulu Zelenski că România ndrupaşti Ucraina până la victoria aliştei şi deapoa la reconstrucţia a văsiliillei.
Autoru: Corina Cristea
Armânipsearea: Taşcu Lala
