Alăxeari di guvern la Chişinău
Nu maş riscurile di securitate, ama şi ayălisearea-a reformelor potu shibă furñiili ti alăxearea a guvernului ditu Republica Moldova (majoritar românofonă).
Bogdan Matei, 13.02.2023, 13:16
Premierlu ali Republicii Moldova, pro-occidentala Natalia Gavrilița, ș’dimăndă dimisia. Prezidenta Maia Sandu ălli haristusi ti aţea ţi u număsi curbanea şi gaereţli cabaia multi tra s’cumăndusească ripublica tu un kiro greu mplinu cu ahănti crize. Gavrilița cumăndusea Executivlu di Chișinău ditu 6 di agust 2021, după ţi partidul prezidențial Acțiune și Solidaritate (PAS) avea amintată alidzerli parlamentare anticipate, di amintară 63 ditu ateali 101 mandate di deputat. Unăoară cu hăbarea ti demisie, Gavrilița declară că republica intră tu ună nauă etapă, tru cari prioritară va s’hibă securitatea. Şefia a guvernului va s’hibă, neise, priloată di consilierlu prezidenţial tră probleme di securitate, Dorin Recean. Fostu ministru di Interne anamisa di 2012 şi 2014, Recean easti secretar genearal a Consiliului Suprem di Securitate ali Ripublica Moldova.
Alăxearea politică s’faţi pi hăvaia ali aputruseari arusească ditu Ucraina viţină și a polimlui hibrid ti cari decidențăllii di Chișinău spunu că îlu duţi Rusia contra republicăllei a lor. “Tute echipele subordonate a ministerlui di Interne suntu ndreapti s’intervină tru caz di alăxeri contextuale, tru zona di sinuru ică năuntrulu ali Ripublica Moldova” — spunea, baş ninti că şefa a llei să-şi da demisia, ministrul di Interne, Ana Revenco, după ţi prezidentulu ali Ucraina, Volodimir Zelenski, avea spusă Bruxelles, că Rusia ari tru planu destabilizarea a catandisilei politiţi di Chișinău. Tuti elementele a unlui polimu hibrid, catacum alerti false cu topa, atacuri ţibernetiţi, protesti finanțate paranomu, șantaj energetic, eara lugursiti, anlu ţi tricu ca ună mare provocari tră tutu sistemlu a Afacerlor Interne – declară Revenco, tră Radio Chișinău. Ea nica spuni că aesti fuvirseri s’facu şi tru 2023, “furñiea tră cari himu totna la datorie, tru regim di 24 di săhăţ ndzuuă , 7 dzăli tru stămână”.
Propaganda pro-polimu, incitarea la ură, dezinformarea, părț a idyiului polimu hibrid, au scupolu să slăghească reziliența a cetățeañilor — nica faţi timbihi șefa a Internilor tru Guvernul pro-occidental ali Ripublica Moldova. Şi Serviciul di Informații și Securitate (SIS) dimăndă că ari aflată activități destabilizatoare. “Pi thimellilu a informațiilor prezentate di partenerlu a nostru ucrainean și a datilor interne, confirmăm că aflămu activităț cari au tru scupo slăghearea și distabilizarea (Republicii) Moldova” – spuni SIS, tru un comunicat, cundillinda că nu poate să spună cama pi largu, tră snu compromite investigaţiile ţi s’facu tu aestu kiro. Republica Moldova easti, idyea cum Ucraina, candidată tră aderarea la Uniunea Europeană, condiţie cari nsimneadză implementarea a născăntoru reforme lărgurii. Iara analiştilli politiţ di Chişinău ngrăpsescu că, anaparti di mizili di securitare a alăxearillei di guvern, ari seamni că alithili furñii țăn di lentoarea a reformelor operate di pareia Gavriliţa și di mintireaşili interne ţi suntu nolgica a Putearillei.
Autoru: Bogdan Matei
Armânipsearea: Taşcu Lala
