Agiutoru mutrinda aderarea la Schengen
Muabeţ niacumtinati ti aderarea ali Românie la Schengen, emu București, emu Strasbourg, tru plenlu a Parlamentului European.
Daniela Budu, 19.01.2023, 13:49
Tru cadrul ti lansarea a prezideniillei suedeze a Consiliului Uniunillei Europene, eurodeputațlli români căftară agiutorlu a autorităţlor di Stockholm ti aderarea ali Românie şi Vărgărie la Schengen. Și reprezentanțăllii ali Comisie Europeană spusiră că loclu a aţiloru dauă văsilii easti tru spaţiul de libiră urdituari, di itia că tiñisescu tuti condiţiile ţi suntu ananghi. Suedia va u kivernisească reuniunea informala a Consiliului JAI ditu 25-27 di yinaru, iara anamisa di 9-10 di marţu, primul Consiliu cu ună agendă oficială, la Bruxelles. Premierlu suedez, Ulf Kristersson, taxi că aprukearea a aţiloru dauă state tru spaţiul european di libiră urdinari va s’hibă tru agenda ali andamasi. Ma ninti, ambasadorul ali Suedie pi ningă Uniunea Europeană, Lars Danielsson, declară că eara lansate păzărăpseri cu părţăli implicate, ama nu va s’nkisească cu un vot mutrinda aderarea ali Românie şi Vărgărie la Spaţiul Schengen cara nu va s’aibă un acordu cu văsiliili cari s’ncuntreadză ti admiteri.
Tru cadrul a debaterlor di Strasbourg, europarlamentarlu Dan Nica căftă a premierlui ca prezidenţillea suedeză s’acaţă tru isapai aderarea ali Românie ca ună prioritate. Dan Nica: A Româniillei şi a românilor nu lă si deadi un ndreaptu di thimelliu: tra s’hibă cetăţeni ali Uniuni Europene. Vă plăcărsescu s’ndridzeţ aestă nidriptati!
Şi europarlamentarlu Siegfried Mureşan ălli căftă a premierlui ali Suedie s’u aibă tru isapi aderarea Româniillei la Spaţiul Schengen pritu agenda Consiliului UE. Minduescu că, cu voli politică, ari tuti premisele ca aderarea s’poată s’hibă apufusită tu yinitorlli meşi, până la bitisita-a prezidenţiillei suedeze – declară și eurodeputatlu Dacian Cioloş. Ambudyiusearea ti intrarea legitimă la Schengen, tu bitisita-a anlui ţi tricu, fu ună uruteaţă babageană, cari poate s’aibă consecinţe incalculabile cara subiectul nu easti acăţatu tru isapi, activ şi concluzionat tru yinitorlli meşiAşteptu ca naua prezidenţille s’ndreagă aestă nindriptati cu mintiminille, pritu mediere proactivă, cu cearei realiste andicra di blocajele cari nică persistă, maxusu di partea ali Austrie şi ali Olandă. Altă turlie, iţi muabeti ti solidaritatea europeană va s’hibă tratată cu nipistipseari şi va s’aibă efectul alliumtrea, tamam la cetăţeañilli români cari spusiră nu maş solidaritate, ama şi ataşamentu ahănda ti yişterli a Uniunillei Europene.
La București, prezidentulu Klaus Iohannis spusi că hăirea ti bitisearea a MCV lipseaşti s’hibă completat anlu aestu cu aderarea ţi ălli si cadi cu ndriptati ali României ti intrarea tru Schengen. Iara șeful a diplomațiillei Bogdan Aurescu ari asiguripseri, tru arada a născăntoru muabeţ telefoniţi cu omologilli ceh și polonez, că Bucureștiul va s’hibă ndrupătu vărtosu şi activ. Ma multu, ministrul ti Migraţie şi Azil ditu Gărţie, Panagiotis Mitarachi, și spusi andrupămintulu pritu ună vizită tru România. Absenţa ali Românie şi ali Vărgărie easti un handicap ti spaţiul Schengen işişi, declară, tru un interviu ti AGERPRES, ministrul grec, cari lansă stămâna ţi tricu ună iniţiativă diplomatică tră agiutarea a aţiloru dauă văsilii. Tru ună vizită la Viena, el lă dimăndă a autoritățlor di aclo că vigllearea a sinurloru externe ali UE tru Vărgăria şi România nu poati s’hibă că maş un lucru pozitiv ti Uniunea Europeană.
Autoru: Daniela Budu
Armânipsearea: Taşcu Lala
