Agiutoru european tră Ucraina şi Republica Moldova
Ucraina aputrusită di askerili aruse şi Republica Moldova viţină (ex-sovietică, majoritar românofonă) armân pi agenda a apufusitorloru europeañi.
Tașcu Lala, 30.06.2023, 19:28
Structurile europeani şi euroatlantiţi, nica şi România, va s’agiută ma largu Ucraina cu tut ţi easti ananghi- declară, Bruxelles, predzuuădentulu Klaus Johannis. Acesta a mai spus că, tru discursul susţinut tru cadrul Consiliului Europian aflat tru dirulare, a menţionat şi necesitatea ajutorării Republicii Moldova – stat cari easti afectat, la rândul său, di invadzuuăa rusă ditu Ucraina. Easti vital şi tră ucraineni, şi tră statele Uniunii Europeani şi NATO să păstreze unitatea şi solidaritatea trutre cele două instituţii, iar Kievul să fie agiutoruit “tru continuare, necondiţionat, cu tot ce avem” – mai spune şeful statului român.
“Cred că easti clar tră toată lumea că noi trebuie să trucercăm să facem tot ca să oprim Rusia, să se oprească ditu acest război ilegal. Tră a ajuta Ucraina easti, tru acelaşi timp, nevoie să îi ajutăm tru parcursul lor europian” – afirmă predzuuădentulu Iohannis, cari adaugă că “easti extrem di important să-i ajutăm pi cei cari suferă di pi urma acestui război şi au nevoie di o şansă. Şi m-am referit explicit aici la Republica Moldova, cari are nevoie di agiutoruul nostru tră a-şi creasti redzuuălienţa şi tră a diveni membră a Uniunii Europeani”.
Viţină a dauliloru ripubliţ ex-sovietiţi tră cari cundilleadză predzuuădentulu a llei, România li agiută ditu prima dzuuă a polimlui nkisitu di aruşi, pi 24 di şcurtu 2022. Pisti 4,5 miliuñi di ucraineni fudziră pritu România ditu calea a invadatorilor. Fără agiutoru românesc, criza energetică ditu Republica Moldova nu putea s’hibă năstricută. Aţeali ditu soni sondaje confirmă, neise, vrearea cabaia mari a cetăţenilor republicăllei la calea europeană. Aproapea 60% ditu respondență să spusiră simfuñi ti aderarea la Uniunea Europeană, kiro tru cari maş 37% va s’voteadză tră aderarea la Uniunea Eurasiatică, controlată di Rusia – spunu datili a unlui studiu aleptu di Radio Chișinău. Aderarea la NATO easti ndrupătă di 33,4% ditu participanțălli la sondaj.
Prezidenta pro-occidentală Maia Sandu armâne nai ma populară masti politică ditu Republica Moldova, iar partidlu a llei, Acțiune și Solidaritate (PAS), poati s’amintă nai ma multi voturi tru cazul a născăntoru alidzeri parlamentare ninti di kiro.
Cara dumănica yinitoare vas ă s’ţănă alidzeri prezidenţiali, aproapea 38% ditu respondent va s’voteadză tră Maia Sandu. Fostul șef filorus a statlui, socialistul Igor Dodon, poati s’hibă votat di maş 14,2% ditu electorat, iara actualul primar ali capitală, Chișinău, ex-socialistul Ion Ceban, poati s’llia 6,2% ditu voturi. Fugarlu penal Ilan Șor, aflat tru Israel și lugursitu protlu vector a sinferurloru ali Moscovă tru Republica Moldova, poati s’amintă 2,5 procente ditu sufragii. Aproapea 43,5% ditu respondinți spusiră că nu au tpisti tru niţi ună personalitate politică. Tru cazlu a alidzerloru parlamentare, PAS poati s’amintă 44,3% ditu voturi, Blocul Socialiștilor și Comuniștilor pro-moscoviți 21,5, iara aţelu ditu soni ncllisu partid populist al Șor – 13,6.
Autoru: Bogdan Matei
Armânipsearea: Taşcu Lala
