Agiutor tră economia românească
Guvernul di București lo misuri tră agiutarea a economiillei.
Leyla Cheamil, 15.04.2022, 19:15
Ca parti a economiillei globali, economia Româniillei treaţi pritu un greu kiro, di itia, ntră altele, și di conflictul ruso-ucrainean. Guvernul di București adoptă, gioi, protili misuri tră agiutarea a economiillei, avanda tu scupo, maxus, sectorul a construcţiilor. 1,77 miliardi lei va s’hibă ahărdziţ tră creastirea a păhadzloru la părmătiili di construcţii, ama şi tră creaştirea a păhadzloru la forţa di lucru. Uidisitu cu datili statistiţi tu meslu yinaru, sectorul a construcţiilor aduţi un proţentu di 6,6% la Produslu Intern Brut ali Românie.
Premierul Nicolae Ciucă declară că pănă tu aestu kiro, fură idintificate liniile di finanțare: “Avem ananghi ca aestu sector s’ţănă şi s’poată s’acaţă lucurlu, tru yinitor, cu alanti proiecte, tră itia că avem, tru PNRR, tutu aşi, unu mănuclliu lărguriu di proiecte pi cari lipseaşti s’li scutemu ncapu. Practic, tru tut aestu ansamblu di misuri, ari dauă componente esenţiale cari au maş ună goală rezultantă: investim tru economie, ţănemu locurli di lucru şi băgămu tu practico scupadzlli pripuşi ti dezvoltarea ali Românieˮ.
Neise, ministrul a Dizvoltarillei, Cseke Attila spusi că ari piriclliul ti ambudyiuseari a născăntoru contracte nica şi falimentul a născăntoru antreprenori. Aestu diadi ndauă exemple di criştearea a păhadzloru ditu zona a construcţiilor.
“Păhălu a herlui criscu cu 70% tru perioada yinaru-marţu 2022, cimentul – cu 20 di procente. Şi manopera nregistră creastiri tru aeştă meşi. Idyea, la energia electrică, motorina, bitumul, herul, lemnul, cirnida, tute suntu, tru anlu ditu soni, tru creastireˮ, spusi ministrul Dizvoltarillei.
Cseke Attila cundille catandisili tru cari va s’bagă tu lucru apofasea ti agiutari a sectorului construcțiilor: “Va s’bagă tu lucru şi contractili cari earau tru procedură di achiziţie tru oara anda fu adoptată Ordonanţa di Guvern 15 di la bitisita a meslui agustu, anlu ţi tricu. Va s’hibă ajustati şi contractele a curi achiziţie publică easti tru dizvărteari şi nu s-dipusiră nica ofertili. Tutunăoară, va s’bagă tu lucru şi contractili ţi suntu tu dizvărteari cari nu au clauză di ajustare, respectiv şi ateali cari au clauză di ajustare pruvidzută pi thimellilu a Ordonanţăllei 15 di anlu tricutu, ama aestă clauză nău reglementată pritu Ordonanţa di Urgenţă adoptată adză anvăleaşti ma ghini realităţli ditu păzariˮ.
Di altă parte, Executivul diadi, gioi, undă veardi tră reabilitarea infrastructurăllei feroviare ditu Portul Constanţa, cari mutreaşti licşurări ti priloarea a fluxurilor di părmătie suplimentară şi dizvoltarea transportului multimodal. Tră infrastructura feroviară va s’hibă ahărdziti 200 di miliuñi di lei ditu Fondul di Rezervă bugetară ţi easti la dispoziţia Guvernului. Uidisitu cu ministrulu a Transportului, Sorin Grindianu, pritu aestă misură va s’hibă asiguripsitu ma largu ritmolu şi axia a tutulor activităţlor di transport ditu portu.
Autor: Leyla Cheamil
Armânipsearia: Taşcu Lala