Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Agiutor tră economia românească

Guvernul di București lo misuri tră agiutarea a economiillei.

Agiutor tră economia românească
Agiutor tră economia românească

, 15.04.2022, 19:15

Ca parti a economiillei globali, economia Româniillei treaţi pritu un greu kiro, di itia, ntră altele, și di conflictul ruso-ucrainean. Guvernul di București adoptă, gioi, protili misuri tră agiutarea a economiillei, avanda tu scupo, maxus, sectorul a construcţiilor. 1,77 miliardi lei va s’hibă ahărdziţ tră creastirea a păhadzloru la părmătiili di construcţii, ama şi tră creaştirea a păhadzloru la forţa di lucru. Uidisitu cu datili statistiţi tu meslu yinaru, sectorul a construcţiilor aduţi un proţentu di 6,6% la Produslu Intern Brut ali Românie.



Premierul Nicolae Ciucă declară că pănă tu aestu kiro, fură idintificate liniile di finanțare: “Avem ananghi ca aestu sector s’ţănă şi s’poată s’acaţă lucurlu, tru yinitor, cu alanti proiecte, tră itia că avem, tru PNRR, tutu aşi, unu mănuclliu lărguriu di proiecte pi cari lipseaşti s’li scutemu ncapu. Practic, tru tut aestu ansamblu di misuri, ari dauă componente esenţiale cari au maş ună goală rezultantă: investim tru economie, ţănemu locurli di lucru şi băgămu tu practico scupadzlli pripuşi ti dezvoltarea ali Românieˮ.



Neise, ministrul a Dizvoltarillei, Cseke Attila spusi că ari piriclliul ti ambudyiuseari a născăntoru contracte nica şi falimentul a născăntoru antreprenori. Aestu diadi ndauă exemple di criştearea a păhadzloru ditu zona a construcţiilor.


“Păhălu a herlui criscu cu 70% tru perioada yinaru-marţu 2022, cimentul – cu 20 di procente. Şi manopera nregistră creastiri tru aeştă meşi. Idyea, la energia electrică, motorina, bitumul, herul, lemnul, cirnida, tute suntu, tru anlu ditu soni, tru creastireˮ, spusi ministrul Dizvoltarillei.


Cseke Attila cundille catandisili tru cari va s’bagă tu lucru apofasea ti agiutari a sectorului construcțiilor: “Va s’bagă tu lucru şi contractili cari earau tru procedură di achiziţie tru oara anda fu adoptată Ordonanţa di Guvern 15 di la bitisita a meslui agustu, anlu ţi tricu. Va s’hibă ajustati şi contractele a curi achiziţie publică easti tru dizvărteari şi nu s-dipusiră nica ofertili. Tutunăoară, va s’bagă tu lucru şi contractili ţi suntu tu dizvărteari cari nu au clauză di ajustare, respectiv şi ateali cari au clauză di ajustare pruvidzută pi thimellilu a Ordonanţăllei 15 di anlu tricutu, ama aestă clauză nău reglementată pritu Ordonanţa di Urgenţă adoptată adză anvăleaşti ma ghini realităţli ditu păzariˮ.



Di altă parte, Executivul diadi, gioi, undă veardi tră reabilitarea infrastructurăllei feroviare ditu Portul Constanţa, cari mutreaşti licşurări ti priloarea a fluxurilor di părmătie suplimentară şi dizvoltarea transportului multimodal. Tră infrastructura feroviară va s’hibă ahărdziti 200 di miliuñi di lei ditu Fondul di Rezervă bugetară ţi easti la dispoziţia Guvernului. Uidisitu cu ministrulu a Transportului, Sorin Grindianu, pritu aestă misură va s’hibă asiguripsitu ma largu ritmolu şi axia a tutulor activităţlor di transport ditu portu.



Autor: Leyla Cheamil


Armânipsearia: Taşcu Lala






































































Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 16 December 2024

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.

Aurica Piha: Bunâ seara, vruț ascultâtori. Tu inșita a meslui sumedru, s-feați unu iventu di simasie ti cultura armâneascâ. Unâ mari harauâ...

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 19 October 2024

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ

Reporter Taşcu Lala: “Vruţ ascultâtori, avem haraua s-lu avemu oaspi toraseara la microfonlu a emisiunillei pi armâneaşti di la RRI prof. dr....

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ
Foto: pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 11 June 2024

România – fenomeni meteo extremi

Tu ma multi zoni dit Românie s-feați tâmbihi, tu ahurhita a stâmânâllei, că va s-facâ cod aroș di tufani. Cantitâţ mări di apâ câdzu tu...

România – fenomeni meteo extremi
Foto: Alexas_Fotos / pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu

Stogurli di valutâ la Banca Naţionalâ a Românillei avea acutotalui cama di 65 miliardi di evradz tu inșita a meslui ți tricu di estan. Hâbarea...

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

UE ș-reghiunea ali Amari Lai

„Mutrearea strateghicâ a UE ti reghiunea ali Amari Lai lipsești s-hibâ ș-ti andruparea ti ațeali vâsilii dit reghiuni ți au piriclluri...

UE ș-reghiunea ali Amari Lai
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava

Nai ma marli terminal di purtari a yiptului ditu Evropa fu yiurtusit, tu bitisita a stâmânâllei ți tricu, tu partea di ncheari-apiritâ ali...

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava
Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 20 May 2024

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca

2024 va ta s’iasă tu migdani ca anlu a mărloru proiecte di infrastructură tru România. Să stihisi că anlu aestu s’hibă programati patru...

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca
Oaspiţ la microfonlu RRI Thursday, 16 May 2024

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Tu dzuua di 9 di mai, România yiurtusi deadun cu alanti craturi evropeani, Dzuua ali Evropâ, dedicatâ a irinillei ș-a unitatillei pi continentu....

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company