16 di ani de la aderarea ali Românie la UE
Tru1 di yinaru 2007, România post-comunistă eara admisă tru Uniunea Europeană
Bogdan Matei, 03.01.2023, 17:14
Ditu 22 di andreu 1989 până tru 1 di yinaru 2007 ţănu tranziţia ali Românie di la una ditu nai ma serti dictaturi comuniste di pi continent, aţea al Nicolae Ceauşescu, la statutul di membru ali Uniunii Europene. Preţedată di admiterea tru NATO, tru 2004, aderarea a văsiliillei la structurile comunitare fu lugursită unu ditu succesele majore ale clasă politică di Bucureşti, dominată, tru epocă, di prezidentulu Traian Băsescu şi de premierlu Călin Popescu-Tăriceanu. Ama tuti partidele importante andrupara acstu obiectiv, rezonânda, ase, la aştiptărli a societatillei româneşti. Arhivele atestă că, tru toamna a anlui 2005, neise, pistipsearea-a românilor tru Uniunea Europeană eara nai ma mare ditu tute statele membre ică pi calea di adearare. După admitere, România agiumsi a șaptea țară ditu Uniune ca numir di bănători, iar după Brexit a şasea. Limba română agiumsi una ditu limbile oficiale ale Uniunii şi iţi cetățean poati s’adreseadză a instituțiilor comunitare tru româneşte. Işiş numa di Uniune Europeană, tru limba română, lo statut oficial. Eurodeputaţii români ş-loară locurile tru Legislativul comunitar. Ca şi alăntoru state membre, ali Românie ălli si cadi un post de comisar european tru Executivul Uniunii.
Anaparti di amintatiţli di turlie politică, avantajele aderării s-vidzură tu bana di cafi dzuuă a românilor, agiumţă cetăţeni europeni. Elli pot s’urdină şi pot s’kndurească iuţido tru spaţiul comunitar şi pot s’concureadz pi păzarea a lucurlui ditu ţări tru cari salariile suntu mult ma mari andicra di aţeali di acasă. Comerţul exterior al României easti dominat net de alăxerli cu partenerii ditu Uniune, iar Produsul Intern Brut criscu constant tru anii di după adearare. Sondajele de opinie atestă că majoritatea românilor consideră că direcţia truspre cari trebuie să se trudrepte țara lor ditu punctul de vedere al alianţelor politice şi militare easti Vestul, adică Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii şi NATO. Elli suntu di părere că aderarea la Uniunea Europeană adusi ma multu avantaje. Cu tuti aestea, aproapea dauă cirecuri apăndăsiră că văsilia a lor lipseasti tra ş-veaglle interesele naţionale atumţea când suntu tru dezacord cu regulile Uniunii, aca suntu tru piriclliu tra ş-keară poziţia de stat membru al blocului comunitar. Multu ma puţăni spusiră că România, ca stat membru, lipseaşti s’tiñisească regulile comunitare, nica şi atumţea când îlli suntu afectate interesele naţionale.
Cum ţi s’hibă, nai ma mulţă suntu di păreari că Uniunea Europeană nu liseaşti să s’aspargă tru yinitorlli añi. Tut sondajele atestă, ama, nvirinarea a nai cama mulţăloru ditu români că văsilia a lor nu fu admisă, nică, tru Spaţiul Schengen, di libiră urdinari, aţea ţi ălli faţi să s’duească cetăţeni europeni di rangul doi.
Autoru: Bogdan Matei
Armânipsearia: Taşcu Lala
