100 di dzăli cu polimu tru Ucraina
Di 100 di dzăli, Ucraina băneadză tru polimu, iara conflictul cu Rusia slugurseaşti, shibă unu di lungu kiro.
Roxana Vasile, 05.06.2022, 18:05
Nilli di civili vătămaţ ică pliguiţ, milioane di arifugaţ, căsăbadz asparţă – ași s’veadi Ucraina la 100 di dzăli di la dibutlu ali invazie rusă. Continentul european fu distabilizat (di canda pandimia nu lli-avea distabilizată nu pţănul!), Uniunea Europeană vulusi șase pachete di sancțiuni contra Rusiillei, ordituea geopolitică mondială easte mintită, iara economia internațională easti slăghită.
Tru tut aestu kiro, lidirul di la Kremlin, Vladimir Putin, n și cu tima largu, ostilitățile contra a ucrainenilor. Rusia aputrusi, tru aestu kiro, aproximativ 20% ditu teritoriul ali Ucraină, cari, tu arada a lui, investighează aproapea 15 di ñilli di presupusi crimi di polimu. Nică di la dibutul invaziei, pe 24 şcurtu, capitala Kiev fu bombardată vărtosu, ama nu putu s’hibă anăkisită. Herson, aproapea di Crimeea anexată ma ninti di ruși, agiundzi s’hibă pi 2 di marţu protlu mari căsăbă anăkisitu. Harkov, doilu nai ma important căsăbă ditu văsilie, easti și el bombardat cabaia multu.
Negocierile politice bilaterale pari că nu scot utu migdani vără lucru bunu. Tru apriliu, imaginile cu masacrul di la Bucea fac anvărlgarea a planetăllei. Căsăbălu Mariupol, ligătură anamisa di Crimeea și regiunile separatiste ditu estul Ucrainei, cadi după alumte dramatice năuntrul a favricăllei di cileki Azovstal. Prezidintulu ali Ucraină, Volodimir Zelenski, pitreaţi niacumtinatu mesaje di ancurajare ti askirladzlli a lui și caftă agiutoru ditu partea a comunitatillei internaționale. SUA, G7, NATO și Uniunea Europeană ansar s’agiută, ama ş-adună arădărikili tra să s’apără. Ucraina va ta s’intră tu UE, kiro tu cari Suedia și Finlanda vor tru NATO. Moscova șantajeadză Occidintul cu dănăsearea a livrărilor di gaze naturale. Birikeatea babageană ale Ucrainei nu mata poati s’hibă exportate, ună criză alimentară profilânda-si la orizont și ţi poati s’aducă zñie a văsiliiloru nai cama anfumitati di pe glob. Iar tabloul atiloru 100 di dzăli di polimu easti alargu tra s’hibă zugrăpsitu !
Un sondaj di opinie adratu tora ayoñea pritu români spuni că pisti 71% lugursescu Rusia căbati ti polimuul ditu Ucraina vecină, pisti 87% minduescu că lidirllii ruşi lipseaşti s’hibă condamnaţi tră crimele di polimu, iara 65% au ună păreare bună că NATO şi SUA pitrecu, cu scupo difensiv, ma multe askeri tru România.
Easti un sondaj pro-occidintal, pro-NATO, di solidaritate andicra di linia pe cari Uniunea Europeană şi tutu spaţiu euroatlantic u acaţă calea tru aeată perioadă – spun analiști di la București. Iu, Guvernul ma largu llia misuri ti agiutari arifugaţlli: feaţi muabeti, tru primă lectură, ti un plan naţional di misuri, ase câ ucrainenii s’agiungă indipendinţi, tra ş’află un loc di lucru, ună casă, s-şi ngrăpsească cilimeañilli la şcoală şi s-poată s’nveaţă cât cama ntrăoară româna, tră s’integreadză rapid.
Agiumsi funcţională și platforma guvernamentală di informare tră beneficiarllii di protecţie temporară. Aesti, s’adavgă ma largu la dalga babageană di empatie cari u spusi România nica di la agiundzearea a proţloru arifugaţ.
Autoru: Roxana Vasile
Armânipsearea: Taşcu Lala
