Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

10 mai tru istoria Româniillei

10 Mai, ună dzuuă importantă tru istoria a românilor

10 mai tru istoria Româniillei
10 mai tru istoria Româniillei

, 11.05.2022, 14:30

Dzua di 10 Mai ari ună triplo semnificație tru istoria românilor, ansimnănda trei momente importante: amintarea a independențălei andicra di Imperiul Otoman, vinita al Carol di Hohenzollern Sigmaringen la București și ncurunarea aluştui. Pi 10 Mai, România sărbăturiseasti Dzua Independențăllei Naționale. Polimlu ruso-turc nkisitu tru apriliu 1877 fu ucazea ideală ca văsilia s’iasă di sumu vasalitatea formală a Imperiului Otoman. Acă indipendința fu proclamată tru Parlament, eara ananghi că ea s’hibă amintată și pi câmpul di alumtă. Trupele române comandate di văsillelu Carol I avură contribut dicisiv la polimlu ruso-turc, iara amintarea a indipendințăllei fu unu di momentele nai ma importante a dumniillei văsillelui. Congresul di la Berlin ditu 1878 apufusi independența absolută andicra di Imperiul Otoman.



Tru un mesaj pitricutu cu furñia aliştei dzua șeful a statlui român, Klaus Iohannis, spusi că curbăñili a niintaşilor nsimnară thimellilu a dizvoltarillei Româniillei europene. “Easti, tora, borgea a noastră s’ndrupămu şi s’apărăm valorile şi prinţipiile pi cari li mbărţitămu cu partenerllii a noştri euro-atlantiţˮ, spusi Klaus Iohannis. Aestu adusi aminti că bubukisirea a culturăllei, dizvoltarea industriei, transporturilor şi infrastructurii, ama şi a relaţiilor internaţionale ale Românie fură arodul ună ş-ună şi direct ti amintarea a indipendinţăllei di stat. El scoasi tu vidiala că semnificaţia aluştui eveniment easti, adză cu ahătu ma yilipsitoari cu cât himu martorllii a resuscitarillei a unei mentalităţ imperialiste tru numa c curi un stat indipendint easti sthinatu cu fuvirsearea barbară. Prezidintulu Iohannis cundille că libertatea, ndreptul a naţiunilor ta ş-aleagă şi construiască mira a lui işiş, vigllearea a banăllei şi nămuzillei suntu repere di thimelliu a comunitatillei dimocratiţi di cari ţănemu.



Tu arada a lui, premierul Nicolae Ciucă spuni, tru mesajul pitricutu cu furñia a dzuuăllei di 10 Mai, că, tru aestă perioadă ndilicată, prezenţa tru NATO şi tru Uniunea Europeană plăseadză România sum protecţia mplină a opţiunillei a llei pro-europene fără di turnari, anvărtuşită şi pritu parteneriatul transatlantic. Tut pi 10 Mai, easti sărbăturisită şi Dzua Regalitatillei, cari fu Dzua Națională a Româniillei ditu 1866 până tru 1947, până la yinearea a comuniștilor la puteari. 10 Mai marcheadză nkisita a domniillei di 48 di ani al Carol I di Hohenzollern Sigmaringen, protlu văsille ditu ună dinastie di patru. Cu aprukearea a amirălui francez Napoleon al III – lea și aţelu a văsillelui ali Prusie, Wilhelm I, prinţipele Carol nkiseaşti ti România și agiundzi, pi 10 mai 1866, la București, ahurhindalui ună lungă domnille. Tut pi 10 mai, ama tru 1881, Parlamentul votă alăxearea a văsiliillei ditu prinţipat tru regat, iara Carol I agiundzea protlu văsille ali Românie. Sărbăturisirea a dzuuăllei di 10 Mai fu curmată, prota tru 1917, di ocupația germană, a diapoa, di regimul comunist, după abdicarea cu zorea a văsillelui Mihai tru 1947.


Autor: Leyla Cheamil


Armânipsearia: Taşcu Lala



































































Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 19 October 2024

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ

Reporter Taşcu Lala: “Vruţ ascultâtori, avem haraua s-lu avemu oaspi toraseara la microfonlu a emisiunillei pi armâneaşti di la RRI prof. dr....

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ
Foto: pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 11 June 2024

România – fenomeni meteo extremi

Tu ma multi zoni dit Românie s-feați tâmbihi, tu ahurhita a stâmânâllei, că va s-facâ cod aroș di tufani. Cantitâţ mări di apâ câdzu tu...

România – fenomeni meteo extremi
Foto: Alexas_Fotos / pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu

Stogurli di valutâ la Banca Naţionalâ a Românillei avea acutotalui cama di 65 miliardi di evradz tu inșita a meslui ți tricu di estan. Hâbarea...

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu
Sursa foto: fb.com / Angel Tîlvăr
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

UE ș-reghiunea ali Amari Lai

„Mutrearea strateghicâ a UE ti reghiunea ali Amari Lai lipsești s-hibâ ș-ti andruparea ti ațeali vâsilii dit reghiuni ți au piriclluri...

UE ș-reghiunea ali Amari Lai
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava

Nai ma marli terminal di purtari a yiptului ditu Evropa fu yiurtusit, tu bitisita a stâmânâllei ți tricu, tu partea di ncheari-apiritâ ali...

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava
Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 20 May 2024

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca

2024 va ta s’iasă tu migdani ca anlu a mărloru proiecte di infrastructură tru România. Să stihisi că anlu aestu s’hibă programati patru...

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca
Oaspiţ la microfonlu RRI Thursday, 16 May 2024

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Tu dzuua di 9 di mai, România yiurtusi deadun cu alanti craturi evropeani, Dzuua ali Evropâ, dedicatâ a irinillei ș-a unitatillei pi continentu....

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 14 May 2024

Alidzeri ș-dezinformari

Comisia Evropeanâ ahurhi unâ campanie di informari a țetăţeñilor ti riscurli ligati di dezinformarea ş-manipularea a informaţiilor di câtrâ...

Alidzeri ș-dezinformari

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company