Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

10 di agustu după 5 ani

Tru România, Parchetul Gheneral ălli pitricu tu giudicu pi șefañilli ali Jandarmeriei ţi eara pi ipotisi tu oara a mitinglui antiguvernamental ditu 10 di agustu 2018.

10 di agustu după 5 ani
10 di agustu după 5 ani

, 09.08.2023, 19:41

Pi 10 di agust 2018, reprezentanţă ali diaspora organizară Bucureşti un mare miting contra a guvernului di stânga ditu aţelu kiro. Aestu eara stupsitu, nica di anda fu băgatu tu ipotisi, tru yinaru 2017, că mindueaşti s’alăxească imnaticlu di arada ali reformă tru justiţie tra s’s’lli-ascapă di aruşfeti liderlu social-dimocrat ditu epocă, Liviu Dragnea, şi pi aprukeaţlli a lui. Mitingul, la cari loară parti dzăţ di ñilli di oamiñii, s-bitisi cu intervenţia tru forţă, lugursită disproporţionată şi tru bună misură nintimilleată, a forţilor di arada. Tru 2018, procurorllii antimafia şi antiterorismu dişcllisiră un dosar, cari ama fu clasat doi ani ma amănatu şi ridişcllisu tăşu tu primvearea-a anlui ţi tricu, dupu contestația faptă di un protestatar.


Tora, Parchetul Ghenearal dimăndă că şefañilli ali Jandarmeriei ditu aţelu kiro, ama şi alță angajați ali instituției va s’hibă giudicaţ tră infracțiuni catacum abuz tru serviciu, fals intelectual și purtaticu abuzivu. Uidisitu cu procurorlli, tru data di 10 di agustu 2018, cu ucazea-a mitingului di protest ţi s’ţănu Bucureşti, ningă sediul a Guvernului, comandantul acţiunillei şi coordonatorlli aliştei, tuţ colonei tru Jandarmerie, ș’feaţiră ună turlie cu nitiñisearea a nomurlorum zănatea di serviciu și deadiră cumandu a efectivilor di jandarmi ditu subordini, cu călcarea a dispozițiilor legale, intervenția cu zorea cu scupolu ta s’arăspăndească tută duñeaua di protestatari prezentă. Faptili a inculpațlor avură drept consecințe, spunu anchetatorlli, ngărdearea a libirtatillei di adunari și a ndreptului la integritate fizică și psihică a manifestanțălor, catacum și provocarea di suferințe fiziţi ică leziuni, ţi mutrea 50 di dzăli di yitripseari medicale tră vindicarea, unui numir di pisti 400 di persoane.


Ditu cercetărli fapti tru cauză işi tu migdani că intervenția tru forță a jandarmilor s-feaţi cu călcarea a principiilor necesității, gradualității și proporționalității, principii consacrate di reglementările legale tru materie și yilipsiti tru jurisprudința CEDO. Ase, jandarmii acționară nu maş contra a persoanilor cari manifestau preşcav, cu scupolu ti izolarea aluştoru și băgarea tu lucru a misurlor legale, ama și contra manifestanților iriñeatiţ, cari constituiau marea majoritate a protestatarlor. Militarllii jandarmi ufilisiră cu furñia a executarillei misiunea grenadi di mână cu efect acusticu, grenadi di mână cu efectu iritant lacrimogen, cartușe cu efect iritantu lacrimogen, pulverizatoare di capacitate mărită și pulverizatoare di mână. Uidisitu cu Ministerlu Public, ditu persoanele vătămate, cama di 300 s-constituiră tu părță ţivile tru cauză.


Comunitatea Diclic, cari easti ună platformă di petiții, apeluri la acțiune și activism online creată exclusiv tră România, căftă a Tribunalului Militar Bucureşti s’giudică tru regim di urgenţă dosarlu 10 August, di itia că armasiră maş 3 ani până di prescrierea faptelor, iar stipsiţlli pot s’ascapă di pideapsă. Membrilli a Comunitatillei Declic va s’yină tru Piaţa Victoriei, pi 10 di agustu, tră s’caftă justiţie tră victimili a abuzurilor fapti di jandarmi tru anlu 2018.



Autoru: Stefan Stoica


Armânipsearea: Taşcu Lala



Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 16 December 2024

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.

Aurica Piha: Bunâ seara, vruț ascultâtori. Tu inșita a meslui sumedru, s-feați unu iventu di simasie ti cultura armâneascâ. Unâ mari harauâ...

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 19 October 2024

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ

Reporter Taşcu Lala: “Vruţ ascultâtori, avem haraua s-lu avemu oaspi toraseara la microfonlu a emisiunillei pi armâneaşti di la RRI prof. dr....

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ
Foto: pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 11 June 2024

România – fenomeni meteo extremi

Tu ma multi zoni dit Românie s-feați tâmbihi, tu ahurhita a stâmânâllei, că va s-facâ cod aroș di tufani. Cantitâţ mări di apâ câdzu tu...

România – fenomeni meteo extremi
Foto: Alexas_Fotos / pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu

Stogurli di valutâ la Banca Naţionalâ a Românillei avea acutotalui cama di 65 miliardi di evradz tu inșita a meslui ți tricu di estan. Hâbarea...

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

UE ș-reghiunea ali Amari Lai

„Mutrearea strateghicâ a UE ti reghiunea ali Amari Lai lipsești s-hibâ ș-ti andruparea ti ațeali vâsilii dit reghiuni ți au piriclluri...

UE ș-reghiunea ali Amari Lai
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava

Nai ma marli terminal di purtari a yiptului ditu Evropa fu yiurtusit, tu bitisita a stâmânâllei ți tricu, tu partea di ncheari-apiritâ ali...

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava
Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 20 May 2024

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca

2024 va ta s’iasă tu migdani ca anlu a mărloru proiecte di infrastructură tru România. Să stihisi că anlu aestu s’hibă programati patru...

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca
Oaspiţ la microfonlu RRI Thursday, 16 May 2024

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Tu dzuua di 9 di mai, România yiurtusi deadun cu alanti craturi evropeani, Dzuua ali Evropâ, dedicatâ a irinillei ș-a unitatillei pi continentu....

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company