Ṭitatea Neamţ
Ază vă călisimu tu căsăbălu Târgu Neamț, tra snă hărsimu ti sărbătoarea: Dzălili a Ṭitatillei Neamțu, ediția a XX-a.
Ana-Maria Cononovici, 05.07.2021, 15:37
Ṭitatea Neamț făţea parti ditu sistemlu di fortificații adratu tru Moldova tu bitisita-a secolului al XIV-lea, tru oara anda ankisi piriclliulu otoman. Sistemlu di fortificații medievali avea locări fortificati (avlii dumnești, mănăstiruri cu mururi analti, cum și ţităț di importanță strateghică) tru scupo di apărari, anvărtuşiti cu mururi di keatră, dăldză di locu ili ahăndoasi avlăki.
Ṭitatea Neamț easti tu mardzina di nord-vestu a căsăbălui Târgu Neamț. Ea easti pi piştireaua Timuș di pi Kipita a Pleșului, număsită și Măyula a Ṭitatillei, la ună anălţimi di 480 m și la ună anălțime di 80 m andicra di nivelu a apăllei dimi a arâului Neamț ică Ozana, simfunu cu veacllea numă. Ṭitatea fu adrată tu bitisita-a secolului al XIV-lea di Petru I şi fortificată tru secolul al XV-lea di Ștefan aţel Marli.
Tru aestu kiro, aoa poati s’hibă vidzutu Muzeul Ṭitatea Neamţ, muzeu vernisatu tru cirişearu 2009, cu ucazea a znuearillei expoziţia permanentă. Nă spuni ţi aflămu tu ţitati Dorin Nicola, director a Complexului Muzeal Neamţ: “Fură znuiti 22 di săli di expoziţie şi fu xanaadrată imaginea-a ţitatillei, ditu kirolu al Ştefan atelu Marli. Aşi alănci Sala a tronului, Sala di urminie şi giudico, Sala a armilor, cuzina, cuhnia, lapidariulu, udălu a dumniţilor, hăpsanea ică laea hăpsani” şi năuntrulu a ţitatillei bănaticlu xanaanye. Ştefan aţel Marli s’turnă tru Târgu Neamţ şi acă Ṭitatea avu ma multu di 200 di ñilli di vizitatori cathi anu, ahurhinda ditu 2009 şi pănă tora minduim s’adrămu tut cama muşeată ună vizită la Ṭitatea Neamţ. Pareili ţi yinu ditu xinătati suntu ciudusiti că aestă ţitati nu easti goală, ea anye diznău di itia că, acă eara tru ahurhită maş cu niscănti mururi, adză năuntrulu a ţitatillei ari atea hăvaie medievală. Ari vuiniţ, ari dumniţi, poati s’hibă vidzutu clopatlu ţi acllima ti alumtă atumţea cându s’videa unu piriclliu şi aţelli cari cunoscu leghendile a ţitatillei baş au impresia că nica ălli vedu aţelli plăieşi cari ţănură keptu al Sobjecki şi tu bitisita-a alumtăllei işiră cu caplu ndzeană, spunânda că aestu cadealihea easti unu cuibu di orñi” cari nu poati s’hibă azvimtu ahătu lişoru. Ază Ṭitatea aşteaptă oaspiţlli cu mari tiñie.”
Cu ucazea-a Dzălili a Ṭitatillei, Ṭitatea acaţă s’aibă nica şi cama multu banaticu. Nă spuni cama pi largu Dorin Nicola: Năpoi nă aduţemu aminti di Ştefan atel Marli cathi oarău când comemorăm triţearea a lui la Aţelu di Analtu. Complexul Muzealu judiţeanu Neamţu organizeadză cathi anu Dzălili a Ṭitatillei Neamţu, anvărliga di data di 2 alunaru (dzuua a moartillei dumnitorlu — n.r.). Cu ucazea-a aliştei comemorari, tru paraclisea ditu ţitati, s’faţi sămta liturghie. Tru ţitati s’dizvărtescu len turlii di atelieri, cari reconstituie tehniţ tradiţionali medievali. Ari ateali reconstituiri a alumtiloru istoriţi, cu trupi di cavaleri, trupi di reenactment medieval, cari spunu a vizitatorlor cum eara echipamentul di alumtă, acă noi ştim că askirladzlli al Ştefan aţel Marli ţi putea s-aibă ună ciumagă şi sarică pi păltări, ama noi spunemu ti videari echipamenti di alumtă idyea cu kirolu medievalu, iara aţelli aducu dininti ahtări reconstituiri medievale u facu cu tutu suflitlu şi spunu s’alumta cu ahtări echipamente.”
Tăburli medievali, giouri medievali, alăxeari di gardă, părăstisearea-a armatloru şi demonstraţii di alumti, demonstraţii di tir cu duxarlu, znuearea echipamentu militar, atelier di monetărie, atelier di ţăseari, atelier di caligrafie medievală, atelier di trădzeari cu duxarlu, atelier di muzică arhaică, atelier di dansu tematicu, cum şi prezentări di armamentu, repliţ ditu secolili XII — XVI suntu tu arada-a dzuuăllei cu manifestărli di aoa.
Autoru: Ana-Maria Cononovici
Armânipsearea: Taşcu Lala
