Ti “hare”
Vruts ascultători va vă spunem ază ti zborlu “hare” şi familia lui aşi cum li aflăm tu Dicţionarlu al Tache Papahagi.
Ti aestu zbor Tache Papahagi nă da etimologia “haris” dit limba gârţească. Easti un zbor di ghenlu feminin ţi ari pluralu hări.Aestu zbor mushat ari multi noimi.
Prota ş-prota aţea di muşuteaţâ aleaptâ. Ca tu exemplili: “tut truplu a tău –i nă hari”; “ari pădurea hari”; “munţâ di hare mplin’i”: “si ncarcă tut loclu di hări”, ică” n’eata, harea iasi la giucari”..
Defturlu sensu easti artsel di “hâtâre”, ca tu exemplu: “aide fă-n’i aestă hare”.
Treilu sensu easti aţel di dhoară: Ti exemplu:”Maia ân’i deadi un nel trâ hari”, “s-turna acasă âncărcaţ maş cu hări” ică expresia “A aharistului âl’i si l’ia harea”.
Paturlu sensu easti aţel di calitati.Ca tu exemplili “ featâ cu tuti hărli” (mintimenă, mushată, livendă, nicuchiră etc), ică “tuti hărli li avu” , ică “un la mă-sa ma ti hare” ,
“dzâ că nu-ai bârbat ti hare”, “gion’i âncărcaţ di hare”, “tru muşate hări avut”.
Ţinţilu sensu easti aţel di puteari ca tu exemplul: “Stă-Mărie, mare Ţ-easti harea”.
Şasilu sensu easti aţel di lucri scumpi ca tu exemplul: “Mulări âncărcati maş cu hări”.
Şaptilu sensu easti aţel di tabaeti ca tu exemplul: “ţi hări uruti loaşi”.
Aura Piha, 22.03.2021, 11:02
Vruts ascultători va vă spunem ază ti zborlu “hare” şi familia lui aşi cum li aflăm tu Dicţionarlu al Tache Papahagi.
Ti aestu zbor Tache Papahagi nă da etimologia “haris” dit limba gârţească. Easti un zbor di ghenlu feminin ţi ari pluralu hări.Aestu zbor mushat ari multi noimi.
Prota ş-prota aţea di muşuteaţâ aleaptâ. Ca tu exemplili: “tut truplu a tău –i nă hari”; “ari pădurea hari”; “munţâ di hare mplin’i”: “si ncarcă tut loclu di hări”, ică” n’eata, harea iasi la giucari”..
Defturlu sensu easti artsel di “hâtâre”, ca tu exemplu: “aide fă-n’i aestă hare”.
Treilu sensu easti aţel di dhoară: Ti exemplu:”Maia ân’i deadi un nel trâ hari”, “s-turna acasă âncărcaţ maş cu hări” ică expresia “A aharistului âl’i si l’ia harea”.
Paturlu sensu easti aţel di calitati.Ca tu exemplili “ featâ cu tuti hărli” (mintimenă, mushată, livendă, nicuchiră etc), ică “tuti hărli li avu” , ică “un la mă-sa ma ti hare” ,
“dzâ că nu-ai bârbat ti hare”, “gion’i âncărcaţ di hare”, “tru muşate hări avut”.
Ţinţilu sensu easti aţel di puteari ca tu exemplul: “Stă-Mărie, mare Ţ-easti harea”.
Şasilu sensu easti aţel di lucri scumpi ca tu exemplul: “Mulări âncărcati maş cu hări”.
Şaptilu sensu easti aţel di tabaeti ca tu exemplul: “ţi hări uruti loaşi”.
Va s-triţem tora la zboarăli derivati dit hare. Avem aşi adjectivlu hariş: dimi om cu vidzută muşată, ică zboară muşati ca tu exemplili: ”feată harişe”, “el easti cama harişlu di treil’i ficiori”, ică “zboară harişi”(zboară dulţi). Un altu adjectiv easti “hârdzit”, cu varianta “ahârdzit” ca tu exemplu: “Hârdzite, i-armân tati a meu…”.
Avem şi verbul hârdzescu, cu varianta ahârdzescu ca tu exemplu: “Dumnidză lă ahărdzi un ficiuric”, dimi lâ feaţi dhoară un ficiuric.
Aestu verbu ari şi sensul di valoari. Ca tu exemplu “Aeşti minghiuşi ahârdzescu multu” (dimi suntu multu scunchi). Dit el derivă substantivul ahărdzire.
Autor: Aura Piha
