Prima pagină » Cultură şi adeţ armâneşti » Agenda armânească » Român’il’i di nângă noi Interviu cu Iurie Levcic

Român’il’i di nângă noi Interviu cu Iurie Levcic

Român’il’i di nângă noi — Chentrul trâ ţânirea limbâlei şi culturâlei tradiţională românească, di Cernăuţi, interviu cu Iurie Levcic, care conduţe aestu chentru, interviu di Mara Popa.

România Internațional, 21.08.2019, 21:55

Veara 2019, ună veară împlină di activităţ trâ Chentrul Cultural condus di Iurie Levcic. Care, tamam bitisi ună colătorie in Europa cu ansamblul pi care-l conduţe.

Iurie Lecic: “Bună dzuua ! Ghine vâ aflaiu doamna Mara Popa şi toţ radioascultâtoril’I ! Di cu aver, avem una veară dogorită, una veară muşata; ama, voiu să vă spun ca si repeetă aestă veara, di aoa şi 15 an’I do cându exisista aestu chentru. Di afom’ia ca, ma să spune că toamna si nuumiră bobocil’i (bâbuchile ţi deadiră primuveara), noi îl’i mmisuram veara ! Tot anulu lucrăm, şi veara avem posibilitatea să spunim la toata lumea ţi avem fapta şi putem sa nă hărăsim. Agiumsim şi anulu aestu tru nale ţări, la nale festivaluri avem agiumtă. Agiumsim tru Sardinia, tru îndoauă siptăman’I va agiumdzim tru Bosna, tru mesulu noiembrie va agiumdzim cu cilimean’il’I a noştri şi tru Turchie, avem invitaţie. Ama, ţeale mai importante suntu activităţâle a noastre pi care li desfăşurăm acolo, la Cernăuţi, di aform’ia că scupolu a luştui chentru easte să păstram, să ţânim limba, cultura, tradiţia românească, acolo, la Cernauţi, iu din păcate, si fac tot mai multe eforturi di partea naţionaliştilor, ama nu maşi din partea a naţionaliştilor tra s diminueadză valoarea a naţionalitatilei românească, şi nu maşi a ţilei românească, ama noi suferim ţel mai multu, videm zorea cama mare. Di aform’ia ca, dzâc eu, suntu mult mai multu protejate di statile, di ţara mamă di a cui suntu, noi mai puţân. Perioada care nâ aşteaptă nu easte mai puţ`n activă; că, iatu, ma că reveniim tora din Sardenia, nâ pregatim, nâ duţim pi data di 16 augustu cu cilimean’il’I a noştri, cu cilimean’I’i de faptu din toata Bucovina. Avem adunată mai mulţă, piste ună sută, să m’eardzim la un festival internaţional a artilor, din Bulgaria, din Arheoloi, iu anulu aestu fuiu invitat preşedinte di juriu. Lucre muşate si fac, sper să faţim, aşi cum n o avem loata arada, şi Dzuua a Limbâlei. Anulu aestu, noi, Dzuua a Limbâlei va u sărbătorim nâheam cama aghpn’ea, di aform’ia ca pi data di 30 cilimean’il’I di la Chentrul a nostru la şcoală sunt invitaţ la ediţia a ţinţea a Festivalului internaţional “Prahova iubeşte Basarabia” (Prahova u are tru vreare Basarabia ) şi va him aclo di Dz a Lb Ro, şi sper ca împreună cu colegil’I şi priiatin’il’i/soţâl’i a noştri din R Mold, din România va sărbătorim muşat aestă Dzuuă. Di apoia nâ aşteaptă festivalurile a noastre, “Aleapte perle/mărgăritare trâ mama”, iu cilimean’il’i a noştri au pregătită pi parcursul a vearâlei cântiţe di mamă şi trâ mamă. Di Sâmta Marie la noi si faţe aestu lucru, şi dumânica purtâtoarilor di mir de faptu, câte doauă ediţii cathe an. Di apoia va îndridzem serios concursul naţional, anulu aestu lu avem lansată, “Românaşulu a anului”. Va aduţim din toate şcolile româneşti, care vor şi care au curajulu sa preziintă cililmean’i, di aform’ia că nu toţ au curajulu să preziintă, nu toţ directoril’i pot să-şi permiită aestu lucru din diferite motive, unil’i să nu-şi cheară scamnurile, alţâ nu vor să dişteaptă suspiciun’i că sunt elemntu separatistu samd. Ama, nu aest` conteadza, noi nu faţim altuţiva, dicât cultură, nu faţim altuţiva dicât să-l’i dezvoltăm cilimean’il’i a noştri cu simţul de faptu, aţel românescu. Sa ştibă di iu di iu v’in, şi iu lipseaşte să si duca. Di apoia, ultimulu racordu va hibă anulu aestu Dzâlile a Culturâlei tradiţionala româneasca la Cernăuţi in perioada 12-17 noiembrie iu va avem multe di multe spectacole di folclor în toate localităţâle care va hiba dorniţe (va aibă dor) să aproache aestu alai ma să-n’i permiteţ să dzâc aşi, aestu bair di artişti amatori populari, din R Mold şi din Ro. Ideea are vinita di la domnul Călin Brădeanu, directorulu a Chentrului trâ cultura tradiţionala din cadrul a Chentrului Naţional di la Suceava. Si va avem şi festivalulu Rapsodulu Toader Catarii, ediţia a daua. Easte un rapsod şi un muzician di excepţie, şi un mastur popular di excepţie, din zonă, şi nu putem să alâsăm sa cheatră memoria a luştui om, şi cama multu că are faptă foarte multe, şi are alăsata dinăpoia a lui mulţâ muzician’I şi român’I adevăraţ.” – declarăă directorulu a Chentrului trâ cultură tradiţională româneasca di Cernăuţi, domnul Iurie Levcic.

Interviu realizat di: Mara Popa

Christine Leşcu

ENCICLOPEDIA RRI. ADRIANA GEORGESCU

Momentile di arhiusită a comunismului în România, şi nu maşi în România, au fură marcate di aghrimea şi cănil’ia a represiunil’ei a ţilor care eara contra noului reghim. Printră el’i, eara mulţâ tineri care, cu entuziasmul a vârstâlei, credea naiv că, ma să protesteadză franc şi ma sa spună averulu, reghimulu va hibă spâstrit şi dat la nâ parte. Printră el’i se numiraa tru 1945 Adriana Georgescu, avocată şi jurnalistă, care la 25 de an’i, când fu arestată di comuniști și supusă a torturâlei, eara șefa di cabinet a gheneralului Rădescu, ultimulu prim-ministru dinainte de instaurarea a reghimului impus de sovietiţ. După arestarea abuzivă — timpu în care fu anchetată şi bătută de Alexandru Nicolschi, unulu di aţel’i mai cânoşi torţionari comunişti, devenit general di Securitate –, are urmată un simulacru de proces în septembrie 1945. Apoia Adriana Georgescu fu condamnată la 4 an’i de încl’isoare trâ implicarea în organizaţia T (a tinerilor liberal’i), pe care noaua conduţire comunistă u catalogăă dreptu teroristă. Amnistiată di regele Mihai tru 1947, cu puţân chiro înainte di abdicare, ea fu arestată diz nou, tru augustu 1947. Reuşi, ama, să hibă “arăchită” di colegil’i din organizaţia liberală care u agiutară să evadeadză. După ună perioadă trecută ca fugară la Bucureşti, agiutată di Ştefan Cosmovici, care mai amânat îl’i deveni soţ de curună, pe 2 augustu 1948 emigrăă clandestin, pe ascumta, şi, după un refugiu la Viena, si stabilii la Paris. Aclo, agiutată de ună altă anti-comunistă exilată, Monica Lovinescu, scrise prima carte care relataa ororile di-tru încl’isorile comuniste. “La arhiusită fu bitisita” apăru mai întân’i în franceză, la Paris. Ţi cara că amintirea torturilor era ninca proaspită, Adriana Georgescu feaţe copus să scrie aestă carte tamam tra să da a să veadă a Occidentului, ninca neclarificat asupra a comunismului, adevărata faţă a luştui reghim, ascumtă dinăpoia a propagandâlei şi a minciun’ilor. Pe nângă descrierile detaliate a fuviroasilor dzâle di detenţie şi di tortură, Adriana Georgescu realizăă şi îndoauă portrete a comuniştilor de vază, după cum aflăăm di la Lidia Bodea, Directoarea Generală a editurâlei Humanitas, care spuse:

“Cartea Adrianâlei Georgescu conțâne multe detalii și portrete: ţel a primului premier comunistu Petru Groza, portret a comuniștilor marcanțâ ca Emil Bodnăraș și Ana Toma. Eara ună mare scriitoare care avea dinăpoi, ca timel’iu experiența de jurnalistă. Are țânută ună cronică cinematografică, iar înainte di 1944, Siguranța (predecesoarea a Securitatil’ei) vrut s-o acaţă și s-o preda a Gestapoului, di aform’ia că ea avea scrisă și contra a ideologhiilei nazistă a cui i se făţea propagandă pri-tru filme. Arhiusi să scrie cartea aesta la Paris, imediat după fuga l’ei di-tru 1948. Iar tru 1950-1951, textul acâţăă/prinse contur. Adriana făţea tandem cu Monica Lovinescu, care traduţea în franceză pagină după pagină. Aşi cartea putu să hibă publicată prima dată tru 1951, maşi la îndoi ani după ţe autoarea trecu prin experiența limită a încl’isoaril’ei comunistă.”

Anamisa di portretile realizate di Adriana Georgescu, si detaşeadză aţel a lu Alexandru Nicolschi, ţel mai arud şi cânos di torţionaril’i a l’ei, “omulu-şobolan” cum lu porecli/ pâtidză pi peză Adriana Georgescu. Lidia Bodea dzâse:

“Nicolschi era tru an’il’i aţel’i un om tiner, născut la Tiraspol tru 1915. Deci avea, tru 1945, 30 di ani, 8 clase, comunistu venit di-tru URSS și arestat inițial ca agentu sovietic. A lui, ama, autoritățâle române din timpul a polimului îl’i comuută ună pedeapsă multu greauă într-una ţi să strâxea. El easte omulu-șobolan di care zburaşte Adriana Georgescu, şi-l’i faţe un portret de zulape şi di aghrime. Mai departe știm ţe feaţe Nicolschi până la Fenomenulu Pitești și până la moartea lui serină. Știm cum, puțân înainte di moarte, explicaa într-un interviu că el ștea cum fu în încl’isoare, de aform’ia că și el fu mai nainte ahase, tru filichie. Aestua fu gheneralul di Securitate Nicolschi care muri rihate, tru patulu a lui tru aprier 1992.”

Prima ediţie în română a cartilei scrisă de Adriana Georgescu, La arhiusită fu bitisita”, apăru tru 1991 la editura Humanitas, cu ună prefaţă a Monicălei Lovinescu. Tru aţea prefaţă, scriitoarea şi jurnalista care activăă contra comunismului di la microfonulu a Europâlei Libere, ţânuu să precizeadză rolul a dizidenţâlei românească în primil’i an’i după polim, după cum aflăm din citatulu oferit tot di Lidia Bodea, care spuse:

“Suferim, vom mai suferim ninca mult timp di reputația ţe nâ si feaţe că him țara din Răsărit/Apirită di soare cu ţea mai slabă dizidență și, cu excepțiile știute, easte baighi adevărat trâ ultimile dechenii, nu și trâ primele. Rezistența în România fu, probabil, după 1944, mai numeroasă, mai unitară, mai decisă decât la veţin’il’i a noștri. Și mai îndelungată. Tru 1945, aveam ună societate civilă, ama și armata roșie pe un pământu cedat a influențâlei sovietică. Tru 1989-1990, societatea, cu ţeale trâ mirache excepții știute, si spuse nevrozată, s-aibă spusă Adriana Georgescu, pi de altă parte Europa nu mata easte împărțâtă, iar armata roșie easte ocupată la ea acasă. Tru 1945, totul depindea di xen’i, tora totul depinde di noi. În principiu, la arhiusită nu mai are caţe să hibă bitisita.

Adriana Georgescu muri tru 2005, în Marea Britanie iu si avea stabilităse după ţea de-a doaua căsătorie. Iar recent, ţea de-a doaua ediţie a cartilei a l’ei apăru tot la editura Humanitas. (Şt.B)

Autor: Christine Leşcu

Armânipsire: Hristu Steriu