Prima pagină » Cultură şi adeţ armâneşti » Agenda armânească » Român’il’i de nângă noi – prof univ Sergiu Musteaţă, di Chişinău

Român’il’i de nângă noi – prof univ Sergiu Musteaţă, di Chişinău

Tema identitatil’ei urbană şi Chişinăulu tru an centenar: Mara Popa precizeadză liniile a interviului cu profesor universitar Sergiu Musteaţă, care di-tru 2011 orgzanizeadză conferinţe şi coordoneadză apariţia unor volume colective împline di orighinalitate cu studii nale dispre diversitatea culturală a Chişinăului.

România Internațional, 02.02.2019, 05:58

Mara Popa dzâse alidzem: “Identitatea urbană agiumse una tema di lucu şi di creaţie nu maşi trâ sociolodz şi artişti, cât mai ahoria şi trâ manageri şi administratori urbani. In Europa, şi nu maşi, marketing urban refleectă identitatea locului şi a locuitorilor, şi determină politiţâle di dezvoltare urbană. Procesile di integrare europeană şi modernizare tru care easte implicată şi capitala Republicâl’ei Mold presupun/caftă abordări similare.”

Sergiu Musteaţă si referi la culeadzirea di studii ţi reprezeintă materialile di conferinţă

realizate anulu trecut la Chişinău, tu care si veade cât di multu si are transoformată Chişinăului tru aţeale aproapea 600 di an’i di ala atestarea documentară di-tru anulu 1436

Volumulu al patrulea reprezinta ediţia a patra a conferinţâlei: topos istoric şi cultural, diversitatea confesională, primari di diferite orighini etniţe la chivernisea a Chişinăului, etnie bulgară, românească, rusă, ghermană. Anulu tricut prima dată si are lansată şi un atelier care vizeadza câsâbălu literar şi artistic, adică ţi au spusă scriitoril’i, cum au pictată pictoril’i tru lucrările a lor. Si discutară multe aspecte, scrierile a oamin’ilor de-a lungul a timpului, scririle, memoriile a scriitorilo şi a multor oamin’i di cultura şi artă, care au reflectată/minduita asupra a Chişinaului; hiba din perspectiva ca un câsâbă a stundenţiilei, hibă din perspectiva a bânaril’ei ca loc carel’i-are aprucheata s-bâneadză aoa, care l’i-are formata şi l’i-are promovată in diferite funcţii şi scări profesionale. Chişinăulu si reflectăă în diferite piese di teatru, şi tru alte componente artistiţe de-a lungul a timpului. Avem discutată şi despre numismatică. Easte unăculeadzire care întruneaşte piste 30 di studii a oamin’ilor di ştiinţă din Republica Moldova, din Suedia, din România, va u continuăm aesta experinţă şi anulu aestu, tamam di 1 şi 2 noiembrie avem ună alta ediţie: identităţâle a Chişinaului, câsâbălu interbleic, în contextul a Centenarului.

Sergiu.Musteaţă zbură di locuri ţi li are cama tru veare în Chişinău. El spuse că Vatra Chişinaului easte puţân cunoscuta, colina Mazarachi, dupa numa a Bâsearicâlei Mazarachi, dupa numa a pârcălabului Mazarachi, di la bitisita secolului al 18-lea, ama din păcate replanificarea a câsâbălui, reminduiarea/minduiarea diznou a câsâbălui, tru secolul al 19, cându are intrata in componnenţa imperiului rus şi mai apoia partea di sus, ghinenachicâsit că are minimalizată rolul şi ponderea câsâbalui vecl’iu, piaţâlei/pâzarilei veacl’e, a catedralâlei veacle pi care reghimulu comunistu u distruse. Aza videm mai diavrapa partea naua câsâbalui, care easte un rezultat a secolului al 19-lea şi al sec 20. Sigur ca easte zona a catedralâlei, zona chentraloă, muzeile, iara, care suntu în zona chentrală. Aestâ s-dzâţim că suntu locurile aţeale cama plăcute, Parcul Naţional, aoaţe iu si fac aţeale mai multe evenimente culturale, ama şi politiţe.

Autor interviu: Mara Popa

Enciclopedia RRI: Palatulu a Culturâl’ei din Târgu Mureș

Stilul arhitectonic Sezession sau art nouveau pitrumse în Transilvania, spațiu multietnic din componența a Austro-Ungaril’ei, la confluența secolilor 19 și 20. Expresie a rebeliunil’ei a unor artiști care vrea să iasă din canoanele academiţe, di iu lă si tradze și numa di secesioniști, noulu curentu apărut în Franța an’ilor 1890 propunea în principal elemente și decorațiun’i bazate pe linii curbe și pi forme naturale pricum plantile și florile, ama și ornamente multicolore. Exuberanța a noului curentu artistic si remarca și din titlul a unor reviste, ași cum eara aţea austriacă ”Jugend” (”Tinereață”), mișcarea Sezession luânda și numa ”Jugendstil” în spațiul gherman. Dezinvoltura a noilor artiști contrasta ama cu pesimismul tot cama accentuat a secolului al 19-lea, denumit ”fin de siecle”, sintagmă care spunea bitisita a unei epocă și nașterea a alteia, sumbră, incertă. Sezession sau art nouveau acâţă/cuprinse arhitectura și pictura mai ahoria, ama ea contaminăă toate domeniile a artisticului ca desenul și grafica, artile decorative, moda, lucrile di gh’ialie/sticlăria, mozaiculu, bijuteriile, mobila.

Aparițiilea ţeale mai spectaculoase tru arhitectura a căsăbadzălor a Sezessionului si produsiră inițial în Franța, Italia, Spania, Germania, Belghia, Austro-Ungaria, pi misură ţi curentul si deplasa cătră estul a Europâl’ei el nu mata eara ună prezență urbană pregnantă. Căsăbălu Târgu Mureș dețâne/are în patrimoniul a lui urbanistic un impresionant monumentu di arhitectură Sezession. Easte zborulu di Palatulu a Culturâl’ei, care si constituie într-unulu di reperile centrale a căsăbălui. Avem discutată cu Timea Fulop, ghid la Palatulu a Culturâlei, care nă prezentăă pi şcurtu istoria a binailei și în ţi constăă specificulu a l’ei, care dzâse: ”Palatulu a Culturâlei, construirea a lui, fu finalizat în 1912, cându eara etim și decorația bogată/avută a Palatului. Aţe’i doil’i arhitecțâ care au lucrată eara deja faimoși la chirolu a lor, v’inea di la Budapesta și si numea Komor Marcell și Jakab Dezso. Tot el’i au proiectată și casa care easte vizavi di Palatulu a Culturâl’ei, tot în stilul Sezession sau art nouveau. Ambile case sunt tru aestu stil și sunt mulu avdzâte, Palatulu a Culturâl’ei easte probabil una di aţeale maimuşatile case/binăi Sezession-art nouveau din România. Palatulu a Culturâl’ei fu construit tra să hibă locaș a culturâl’ei și tora după 100 di an’i are tot aţeauăși destinație. El găzduiaște și un muzeu care si vizitează și mai multe instituții di cultură, Muzeulu Județean Mureș, care administreadză casile. Aoaţe își mai are sediul și Filarmonica di Stat di Târgu Mureș, Biblioteca Județeană. Tru cathe gioi, ama și tru alte dzâle, în funcție di programulu a stagiunil’ei, Filarmonica susțâne concerte în Sala Mare, ună sală di concerte trâ piste 600 di spectatori. Palatulu are și ună sală m’ică trâ conferințe și trâ concerte camerale. Tamam aoaţe iu nă aflăm tora eastea ţea mai faimoasă sală a Palatului a Culturâlei, easte zborulu di Sala Oglindzâlor/ a Gh’lindiilor trâ videare.. Ea easte renumită nu maşi trâ aţeale doauă oglindzâ care si ved tru capitele a salâl’ei că și trâ vitraliile pictate. Sunt doauăsprădzaţe vitralii multu muşate, inspirate din balade și din mitologhie. Decorațiun’ile a palatului se inspiră di-tru motivile tradiționale secuiești, stilul arhitectonic se numeaște Sezession transilvănean. Di aţea afrm’ie easte unic.”

Aţea mai importantă încăpeare/sală easte ași-numita Sală a Oglindzâlor care atradze și aţel’i mai mulțâl’i vizitatori. Numa a l’ei provine di cuaver di la aţeale doauă mări oglindzâ triptiţe venețiane di-tru aţeale doauă mărdzin’i a salâl’ei, ama și masile sunt decorate cu oglindzâ tra să si integreadză în specificul a salâl’ei. Sala Oglinzilor însăși avu patru arhitecțâ care îl’i deadiră personalitate artistică: Sandor Nagy, Ede Thoroczai Wigand, Sandor Muhics și Miksa Roth proveninda di la școala artistică di la Godollo, localitate situată la 30 di kilometri nord di Budapesta. Aclo si ved orighinile a decorațiun’ilor pi care li xanaaflăm și la Palatulu a Culturâl’ei târgu-mureșean care nu easte ună simplă copie a unor alte case.

Palatulu a Culturâl’ei di Târgu Mureș easte un obiectu arhitectural Sezession adaptat a formilor artistiţe locale secuiești. Di aestu motiv, vitraliile din Sala a Oglindzâlor transmit mesajile a culturâl’ei populară secuiască, în aestu caz a unor balade reprezentative imortalizate în pictarea a fireastrilor. Ună di aeste balade easte ”Budai Ilona” sau ”Mama neînduplicată [la plâcărie]” în care easte zborulu di ună mamă care si poartă multu di multu aspru cu propriil’i a l’ei copii, ună temă care si xanaaflă și tru alte culturi europeane cum easte aţea ghermană. TCea de-a doaua baladă figurată easte ”Salamon Sara” dispre ună feată arâsă diediavol. Al treilea vitraliu zugrăpseaşte balada ”Kadar Kata” (”Doauă flori di paraclis”), ună narațiune în versuri dispre ună căsătorie/încurunare interzisă. Iar ultima baladă figurată, ţea de-a patra, easte ”Julia, feata muşată dusă în rai” tru care ună feată tiniră moare și easte miriulusită/ plâmtă cu boaţit di mamă într-un paramith religios creștino-păgân.

Autor: Sterliu Lambru

Armânipsire: Hristu Steriu