Agenda aromână

Festivalul Untold şi punte piste an’i, şi piste Atlantic !, la un cant-autor arămân di muzică rock, Dini Trandu.

Hristu Steriu, 09.08.2017, 19:53

Festivalul Untold şi punte piste an’i, şi piste Atlantic !, la un cant-autor arămân di muzică rock, Dini Trandu.

Tru dzâlile di la 3 – 7 augustu, si ţânu tru chentrul a li Românie, tru câsâbălu Cluj-Napoca ţel mai marile festival di muzică electronică din România, agiumtu anulu aestu la a treia ediţie, prima hiinda tru anulu 2015. Poate di la aestu festival, tra s-facă ună ligâturâ piste an’i, Ana Moroşanu-Magdin lo un interviu a unui cântâtor rock di-tru veacl’ea formaţie a lu Petre Magdin, trupa “Modern Gup”, tru care tru anulu 1970 intervatulu fu aleptu solistu a trupâl’ei. Poate şi di aform’ia că aţel intervievatulu bâneadzâ tora, di 31 di an’i, tru America, iu agiumse, di-tru Romnia, di vârâ 31 di an’I, di-tru 1986. Easte zborulu dui Dini Trandu, di farâ armâneascâ. Si veade aşi că ţi si desemnă la prima ediţie a festivalului Untold, aţea easte ţel mai bunulu festival European, easte cu ndrptate, mâsrutlâcvhea a formaţiilor româneşti agiumse şi piste ochean, tru America.

Interviulu are numa “Di zbor cu Dii Trandu, mândria, hiperifăn’ilea a artiştilor makedoni, adică român’i di farâ armânească, di-tru America”

Zborulu “makedoni” lu expliică Dini Trandu mai diparte la un moment dat tru interviu, cându dzâţe că baagă zborulu aşi cum eara cl’imaţ armân’il’i din România, iu avea vinitâ di-tu Makedonia, şi lâ si dzâţea colonişti macedoneni, adică român’i, di la sud di Dunăre.

Tru interviu Dini Trandu fu întribat şi-l’i si câftăă sâ si toarnâ tru chiro şi sâ spună, întră alte, şi cum agiumse la muzică. Dini si turnă cu mirache şi cu tim’ie la chirolu cându fu aleptu di Petre Magdin ca solistu a trupâl’ei ţi u conduţea. Ama prota întribare a li Ana Magdin fu ninca di la arhiusită. Intervievatulu si turnă în timpu tru chirolu cându avea 10-12 di an’i, la Timişoara, tru vestul a li Românie, tru curtea a casâl’ei di la hoară, iu cânta cu acordenulu şi cu chitara. Aclo, şi aşi, cu aeste instrumente muzicale, si cunuscu şi cu soţâl’i a lui cu care ma amânat fu coleg di formaţie, sau di formaţii, rock. Alidzem zboarâle a lui:

“ Am copilarită — an’il’i când iram cilimean/ copil — îndoi an’i, deadun cu Moni Bordeianu (Sfinx, Pheonix) , cu care colindam cât eara dzuua di mare, pădurile si dzenurile din afoara comunâl’ei. Moni, loa lectii de vioara iar eu, di acordeon. Ţân minte ca se aduna featile si ficioril’i din hoară tra să mi ascuultă. Maşi că eu nu cântam muzică populară romanească ! Ţe cantam eu eara ună turlie di rock aghru din care ama si emanaa ună energhie pozitiva, magnetizanta. Nu achicâsea niţeuninsu ţe cântam, ama, asistenţa eara captivată de aţea energhie ţe canda v’inea dintr-un altu universu. Di m’ic ascultam (s-nu aibă aestâ niţeună noimă?) muzica soul cu Wilson Picket, Ray Charles, James Brown, etc. care avură ună mare influenţă mai târdzâu, in cariera mea de artistu. Ţân minte că mai cintam şi la serile di dansu de la Căminulu Cultural din comună, din localitatea a noastră. Nu stiu câţe ama, cându cântam eu, si aduna lumea ca la ursu…earam ună turlie di fenomen nimaivedzut pe la hoară.” — dzâse v’initorulu solistu di la “Modern Grup”.

********************

Muzica, u avea multu tru mirache Dini Trandu. Şi trâ aţea şi-aduţe aminte cu dureare, că pârinţâl’i nu achicâsea câţe aestâ mirache lipseaşte s-hibâ ndrupâtâ di el’i; muzica aţea nu eara un lucru ţi s-lu avea vidzută ică avdzâtâ el’i. Dini Trandu dzâţe:

“Aesta — cum vâ u spuşu — fu arhiusita. Amârtie, din păcate, părinţâl’i a mei, oamen’i simpli, nu mi susţânură, nu mi agiutară tra s-mi pitreacă la scoala de muzica /ică şi la conservator di aform’ia că eu, maca la şcoală înviţam multu ghine, considera că eara mai uidisit sâ devin doctor sau inginer ! MARE GRESEALA !!! Mare alatuse !!! Ama seminţa de artistu pe care aţel’i de sus (inteligenta universala) u seminară tru mine, acâţă/ prinse radaţin’i adânţe/ahândoase, puterniţe, tru sufletulu a meu. Aţea seminţă si transformă intr-ună piră, ună fleamă pi care niţeun si iciţiva nu putu s-u astingă niţe pâna în dzuua di ază!”

După ţi ş-virsă foculu, şi cu harea a lui di om ţi are şi mâsturlâchea a zborului, el nâ spune că aestă mirache a lui trâ muzică eara un lucru di-alethea, şi nu maşi un capriciu care treaţe cu chirolu. Agiumse la unâ trupă rock, la Petre Magdin, trâ care are zboară di mare căldură:

“Adevăratulu artistu din mine ama, criscu şi si maturiză la Bucuresti, iu, probabil, că destinulu mi pitricu de la Timisoara, ca sa agiung tru an’il’i 70, solistul vocal a super grupului MODERN GRUP condus de inimosulu Petre Magdin care vahi avu intuiţia, şi vahi simţi/duchi talentul şi energhia din mine.”

Tru 1970, Dini Trandu şi-aduţe aminte cu mirache — “fu un momentu reprezentativ” – că fu cooptat ca solistu vocal in trupa a lu Petre Magdin — Modern Grup. Din aţel momentu, el duchi că treaţe tru elita a artiştilor de clasă. Ţeale mai muşatile amintiri fură legate di MODERN GRUP, compus din artişti profesionişti, profesori de muzică — absolvenţâ di Conservator- compozitori si virtuoşi instrumentişti, adevărate somităţ tru muzică. Dini Trandu lâ spune numa cu harauă: “Compozitorulu, omulu de televiziune şi fondatorulu a grupului, Petre Magdin (a cui îl’i mulţan’iisescu şi pe aestă cale că mi acceptăă ca solistu vocal şi că avu pistusine în potentialul a meu), Marcel Dragomir/Petre Iordache la saxofon , Sile Zamfir la trombon, Marius Ţeicu la pian, Doru Tufiş la chitară solo. Apoi, mai ira Florin Dumitru/Doru Vintilă-baterie, Marcel Navală-bas şi boaţe. Un moment di neagrâşare fu concertul a nostru di la Sala Palatului, tru anulu 1971, în cadrul a Festivalului Naţional de muzică pop, iu eara prezente trupe redutabile de muzică pop din România, (aduc aminte îndauă) Pheonix, Sideral, Roşu şi Negru, Mondial, Chromatic (cu Iuliu Merca bun soţ a meu), Sfinx, iu grupulu a nostru fu laureat a festivalului iar eu, am loată loculu doi ca solist vocal a festivalului după Liviu Tudan.” Dini Trandu adavgă: “Cred că aţel’i an’i (când iram şi studentu) fură ţel’i mai muşaţâl’i di-tru bana a mea, în Romania (nu maşi di artistu).”

********************

Tru 1986, Dini Trandu emigră din România şi si duse tru America. Istorima ţi nâ u spune el, u timil’iuseaşte pi spiritulu a lui împlin di energhie, aşi cum si cade a unui om din zodia “vărsător”, care nu strâxeaşte îngrădirile aşi cum eara în România, ţi cara că eara unâ ţară muşată. Dini Trandu dzâţe că alâsa nâpoi “unâ bană di aproapea 40 de ani, in Romania, una di aţea mai muşatile ţări din Europa şi nu maşi. Am aleaptă America di aform’ia că romăn’il’i au un vrâ ca turlie di cultu trâ America şi după cum stiţ romăn’il’i sunt pro-american’i. America, easte ună ţară ca niţi ună altă.”

Dini Trandu are şi mare pon, ună mare dureare, că arâmn’il’i nu para zburăscu armâneaşte: (Tru America) “Di aradă, el’i se aduună dumâniţâle, la chentrile bâsericheşti, iu, după slujbile relighioase di rigoare, si socializeaza în săl’i special amenajate, iu si servescu dulţem’i, cafee, etc. mai multu cu ocazia dzâlilor onomastiţe, pătigiun’i, numţâ şi diverse evenimente culturale. Anual, si organizeadză festivaluri şi picnic-uri cu muzică, dansuri şi mâncări tradiţionale, di-tru vecl’ea Macedonie (ţea de năinte di 1913 cându fu împărţâtă întră Grecia, Albania, Bulgaria şi Serbia) . Din păcate, generaţiile tinere nu mai zburăsc limba maternă a străbun’ilor a lor veniţ aoaţe di-tru Macedonia arhiusinda cu 1903. Aproape toţ si americanizară şi zburăsc maşi limba engleză.”

Dini Trandu are şi unâ mare harauâ că un filmu armânescu, adrat di Toma Enache, deadun şi cu alte producţii artistiţe, a unor oamin’i cu hare, producţie cum easte şi cartea ţi Dini Trandu u scoase tru 2010, poate să aibă forţa să-l’i toarnă iara pi armân’i, la rădăţin’ile a lor armâneşti.

“Aoaţe, în America, mi auto-redescoperiiu, dipunânda iuva tru locuri ahânda tru sufletulu a meu, iu, aflaiu îngrupate rădăţin’ile a străbun’ilor, păpăn’ilor a mei, din Munţâl’i a Epirului. Sigura, hiinda născut în Romania, iu am trecută aţel’i mai muşaţâl’i an’i di bană, iu am legată ţeale mai sânâtoasile suţâl’i (exemplu: Maestrul a rock-ului românescu, D-l Petre Magdin şi mulţâ alţâ), iu am bânată prima vreare, iu u aflaiu vruta şi aghapea şi sivdaia a banâl’ei a mea, Anca Dimitriu, şi ea tru arada l’ei artistă, laureată a Festivalului de muzică lişoara di la Mamaia — 1971, iu am agiumtă un Rock-Star, iu si născură cilimean’il’i a mei, iu bâneadză si ază mama mea, (95 de an’i), iu suntu îngrupaţ membri a li familie a mea (bun’il’i, pâpân’i, tatăl a meu, veri, cusurin’i, lâlân’i, tete, iu bâneadză şi ază fraţâl’i, nepoţâl’i a mei (bâneadză ninca la Timişoara), deci amintat în aestă trâ mirache ţară Romania, pe care u am colindată în lung şi largu, mi consider un hil’iu a l’ei.”

Di aestă aform’ie, Dini Trandu easte un mare susţânător a filmului “Nu hiu faimos, ama hiu armân”, la care fu solicitat di Toma Enache tra să agiută cu măsturlâchea a lui di artistu, di cântâtor şi scriitor. El dzâţe că atumţea cându avdzâ că Toma adară filmul aestu, vine deadun cu mul’earea a lui în România, canda adus di Toma.

“Aestă v’ineare a noastră în Romania, fu posibilă pri-tru măgh’ia a talentatului reghizor, actor şi scenaristu, Toma Enache, că feaţe primulu film artistic de lungu metraj pi armâneaşte. Am si eu ună m’ică contribuţie la coloana sonoră a luştui filmu, Toma ufilesinda dauă di melodiile a mele. Trâ Toma fu un v’is ahâ de imposibil di tanspus în realitate, că, până tru sone, cu multă vreare, ambiţie, perseverenţă, încreadire, eforturi supra-omeneşti, lu realiză! Toma Enache, feaţe di imposibil, posibil, fu agiutat di foarte mulţâ Armân’i din toate ţările iu are filmată (Balkani si America)

Filmul , […].cu actori/actriţe di origine aromână, easte plin de romantismu, di poezie, umor, aventură, mister, vreare şi aghape, mitiminil’e. Emaană ună energie pozitivă care ţâ umple inima di harauă, de bucuril’ie, iar sufeltulu de lum’ină si di căldură.”