Prima pagină » Cultură şi adeţ armâneşti » Agenda armânească » Agenda Aromana

Agenda Aromana

Român’il’i di nângă noi — Congresulu, di Iaşi, a profesorilor di istorie şi di limba română, interviu cu preşedintile a Institutului Fraţâl’i Golescu, institut ca unulu di organizatori, condus di avocat Nicolae Mihai, interviu realizat di mara Popa.

România Internațional, 22.08.2019, 21:29

La bitisita a luştui mes va aibă loc la Iaşi Congresulu a Profesorilor de istoie şi Lb rom dfin comunităţâle istoriţe. Evenimentul si uidiseaşte tamam tru aţea dzuuă cu Dzuua a Limbâlei română şi easte dedicat ahât a profesorilor universitari cât şi a ţilor din înviţamintul secundar superior, pi şcurtu a oamin’ilor responsabil’i cu formarea profesionala şi intelectuala a tinerâlei generaţie di român’i. Unulu di organizatori, membru a Platformâlei Unionistă Acţiunea 2012, easte Institutulu Fraţâl’i Golescu trâ român’il’I di Pretutţido. Nâinte, ama, di evenimentul di la Iaşi, dl avocat Nicolae Mihai, preşedintile a Institutlui fraţâl’i Golescu, nâ spune:

Nicolae Mihai: “De 20 an’i him colaborator la una emisiune pi care o realizeadză dna Zina Izbaş, di la Radio Moldova Chişinău, iar Premiulu Mare easte ună călătorie în ţară. Ază el’i fudziră la 9 şi giumitate din Chişinău, va sta până pi 17, deci ună m’ică excursie în ţară, să cunoască exactu ţe înseamnă ună patrie, care easte şi a lor. Va sta, el’i, în Bucureşti, m’eardzim şi la Peleş, care easte, di cuaver, nu maşi perla, mărgăritarea Valilei a li Prahovă; şi sperăm noi că turlia aestă ligăturile a noastre sufliteşti, culturale, spirituale va să si stringă şi va putem sa funcţionăm mai ghine, pi fondul a unui peisaj politic cât si poate di convulsiv. Minduescu în special la ţea ţi si faţe în politica di la Chişinău. Cum ţi s-hibă, el’i sunt tineri muşaţ, şi-au amintată tra s-dzâc aşi caletoria, di aform’ia că si au prezentată la secţii di poezie, proză, pictură, muzică, recitare… Iara-şi, lucurulu easte interesantu: concursu di recitatori. Toate lucrile aestea eu dzâc că suntu di bun augur, cu hâire trâ noi şi trâ dezvoltarea noastră v’initoare. Tru ţe mutreaşte evenimentul pi care-l organizăm — Platforma Acţiunea 2012 are loată iniţiativa să organizăm congresulu a profesorilor di istorie şi de limbă română, şi mutreaşte întregulu areal pi care noi îl nummim “Român’i di Pretutţido’. Sperăm sa avem ună participare bună. Iar pi 31, care coincide şi cu Dzuua Limbâlei Română, sărbătoarea a noastră legiferată tru 2013, de facto iniţiată la Chişinău atumţea tru an’il’i di xanaalfare, cându ascâpară di sum ciciorului şi ungl’ile a marelui URSS (U.Re.Se.Se, Uniunea a republiţâlor sovietiţe socialiste) , Ursu cum si spune, di aform’ia că-şi amintară independenţa. Easte ună araste bună să zburâm şi de limba română, şi să mutrim să zburâm şi di alante lucre care nâ mutrescu, şi pe noi, ca ţară-mamă, “etape a Rin” (?), spun francezil’i, şi trâ catheună di comunităţâle răspândite învarliga Româniilei, în special. Congresulu easte organizat sum forma a unor lectori invitaţ care va prezintă lucrile a tutulor ţilor prezenţâ. Di apoia ună participare a ţilor veniţ din teritorii şi care pot sa zburască di reghiunile a lor, cu probleme, cu realizări, cu tot ţe si faţe, şi, tra să bitisim, ună sesiune di întrebări şi răspunsuri, care va hibă axată, disigura, pi situaţia a român’ilor di pretutţido. Lucru nou — şi colegil’i a noştri di la Acţiunea 2012 au intuită multu ghine importanţa a luştui subiectu — va hibă următorulu, că, prezentarea a Românilor di Pretutţido împreună cu participarea lor, lipseaşte să hibă trâ catheun participantu ună turlie di lecţie, ună turlie di exemplu, ca el’i işişi să poată să prezinta tru localităţâle a lor di orighine, să poată să prezintă situaţia român’ilor di pretutţido. Easte ună noutate şi eu sper că lucrile va să si ducă ghine ! Totunăoară, lipseaşte să spun tora că, macă sarbătorim Dz a Lb rom, noi va mutrim sa supunem a discuţilei publiţe ună idee noaua, şi anume ca Dz a Lb R sărbătorita pi 31 augustu să deviină Dzuuă naţională, a daua Dz naţională. In condiţiile aestea si poate să hibă obiecţii la vârnă ţi s-dzâcâ “ghine, ama avem Dzuua Naţionala pi 1 andreu”. Multu ghine! Easte ună practică pi care u videm: Grecia di ex are dauă dzâle naţionale, Republica Ungaria, veţin’il’i a noştri, la graniţa di ascâpitată, au treie dzâle naţionale, aşi încât recunoaşterea a dzuuâlei a Limbâlei Română ca dzuuă naţională nu are cum să impieteadză, să aspargă, asupra a importanţâlei şi a respectului cu care him borge a dzuuâlei di 1 andreu, crearea a statului naţional unitar român.” – dzâse avocat Nicolae Mihai, preşedintile a Institutlui fraţâl’i Golescu.

Interviu relizat di: Mara Popa

Steliu Lambru

Enciclopedia RRI: Eugeniu Iordăchescu

Arhiusinda cu anulu 1977, după marile cutreambur de pământu care duse la moartea a aproximativ 1500 de oamen’i, Bucureștiul suferea transformări profunde în timpul a reghimului comunistu condus de Nicolae Ceaușescu. Di-tru 1989 încoaţe au apărută cărțâ și albume fotografiţe care reda imaghinea Bucureștiului chirut și care compară, faţe biiane, veacl’ea fizionomie urbană cu aţea actuală. În chentru, sistematizarea câsâbălui, ași cum fu denumită oficial politica di demolări, totul se învârtea, v’inea în varliga a megalomanâl’ei Casă a Poporului, actualul Palat a Parlamentului, și a bulevardului Victoria Socialismului, ază bulevardul Unirii.

Ambiția de a lăxire a căsăbălui București la ună scară nematavedzută până atumţea în istoria Româniilei are însemnată chearderea a unor importante monumente laiţe și relighioase, în afoara a locuințelor/casilor particulare de ună muşuteaţă excepțională. Maşi numerulu a băseriţâlor demolate fu de 20, ţeale mai importante și cunoscute ţi suntu mănăstirea Văcărești, mănăstirea Cotroceni, Sfânta Vineri, băsearica Ienei. Alte 12 băseriţ fură mutate di pe amplasamentul a lor orighinal tra să scapă di lamile a buldozerilor sau ascumte dinăpoia a unor blocuri.

Soluția salvatoare trâ monumentile bucureșteane fu procedeul denumit translatare, adică mutarea casilor tra să si facă loc a bulevardelor și piețelor nou-proiectate. Translatarea fu opera a unui colectiv de ingineri conduși di Eugeniu Iordăchescu, director tehnic la Institutulu Proiect Bucureşti. Aşi, Schitul Maicilor, băsearica Olari, băsearica Mihai Vodă, băsearica Domnița Bălașa, palatulu sinodal de la Mănăstirea Antim și alte se mai ved și ază grație a lucurlui a lu Iordăchescu și a echipâlei a lui.

Pe 5 gh’ianuarie 2019, Eugeniu Iordăchescu bitisi de bană la vârsta de 89 de an’i. Născut tru căsăbălu Brăila tru 1929, el agiumse/deveni inginer constructor și tru an’il’i 1980, împreună cu colegil’i a lui, aplicăă metoda a mutril’ei a casilor care si avea practicată cu succes tru țările cu experiență în construcții de mai ghine de un secol. Soluția imaghinată constaa în substizmusirea a fundațilei a li casă, care si îndrupa pe pilon’i/sturi armaț amplasaț din loc în loc, și se turna ună placă di beton sum fundație. A binail’ei/casălei îl’i si monta apoia niște măcăradz/scripeți prighios și bâgată pe șine putea să hibă transportabilă iuţedo.

Succesulu a metodălei a lui fu mare, ea si aplicăă și a altor 28 de case. Trei di casile mutate fură trei blocuri de pi Șoseaua/Geadeia Ștefan ţel Mare din București, episod transmis la televiziune tru 1983, şi locataril’i nu fură evacuați și alimentarea cu gaze, apă și curentu electric nu fu întreruptă/danasită. Tru 2004, Eugeniu Iordăchescu acordăă un interviu a Chentrului de Istorie Orală din Radiodifuziunea Română tru care spunea cum decurse mutarea di-tru 1983. El spunea:

“Blocurile mutate din Ştefan ţel Mare fură în numer di 3. Eale prindea (loc) să hibă sau demolate, sau translatate. Cum tehnologhia aesta avea arhiusită să aibă succes pe timel’ilu ică datorită a rezultatilor, îm’i si permise să fac translatarea a ţelor blocuri. Pri denintea a blocurilor treţea galeria metroului, şi de aţea aform’ie eale lipsea să dispară. La aestă lucrare avum printră invitaţi pe Suzana Gîdea, preşedintile a Consiliului a li Cultură şi Educaţil’ei Socialistă. După ţe au asistată la arhiusirea a translatarilei, la un moment dat, tovarăşa Gîdea îm’i dzâţe: putem să vizităm un apartamentu? L’i spuşu că da, u trecum/traversăm pasarela care nă despărţa di casa în mişcare, intrăm în bloc şi nă ascălnăm în liftul care funcţiona. Suzana Gîdea, ciudusită, se toană catră mine şi-m’i spune: mare zurlu/nebun tru minte mai eşti! Nă dănasim la etajulu 6, intrăm în apartament şi vru să se aşeadă ca să se convingă că nu se mişcă ici. Tru liftu nu simţi hici ţiva, ţi cara că binaia/casa se mişca. Tru apartamentu, ea câftă ună chelche/potir cu apă, iar gazda nă aduse mai multe chelche. Ama ea nu vrea să bea apă, că să verifică desi oglenda di apă se mişcă. Şi nu se mişcaa.”

Ama creativitatea a inginerului Iordăchescu și a echipâlei a lui nu eara pe placulu/chefea a soțâlor de curună Ceaușescu. În ciudia a li soluție a mutaril’ei, Nicolae Ceaușescu deada ordin ca unele băseriţ să hiba cu toate aestea demolate, ași cum fu cazulu a mănăstirilei Văcărești sau a li băsearică Sf. Vineri, tră care era suficientu spațiu di relocare. Iordăchescu detaliee cum se feaţe intervenția a specialiștilor la Palatulu sinodal di la mănăstirea Antim. L dzâse:

“La băseriţ, în majoritatea a cazurilor, adărăm un cadru purtător că aveam nevol’ie să prel’iau greutatea ţea mai mare. La ună băsearică, aesta easte reprezentată de muri exteriori, multu groşi. Palatulu sinodal de la Mănăstirea Antim easte ună lucrare total ahoria şi ieşită din comun. Easte ună construcţie de 9 m’il’e di tone. Fu mutată în 3 mişcări. Prima fu di rotaţie, ca s-o scot din aliniamentul a v’initoarelor blocuri di pe bulevardul Victoria socialismului. A doaua mişcare fu ună deplasare de 20 metri. Cîndu răsuflă lişoraţ şi crezum că him gata, că bitisim, vinii Ceauşescu care nu fu de acord cu amplasamentul. Fu ananghe s-o mai mutăm ninca 13 metri. Acolo iar se mai feaţe ţiva, nu câbatea a noastră. Într-unulu di turnurile/pirgurile a mănăstirile se afla cuhnia, şi aestu pirgu fu primulu pe care lu mutăm pe ună distanţă de 40 m. Aestu pirgu, aflat în astînga a intrarilei, lipsea păstrat/ţanut aşi de aform’ia că eara simetric cu turnul din adreapta. Şi vinii Ceauşeasca, după ţe aveam terminată şi aveam lucrată enormu, şi deade ordin ca turnul să hibă demolat. Şi turnul fu demolat, tot de noi.”

Inginerulu Eugeniu Iordăchescu și echipa lui mutriră să limiteadză chearderile pe care Bucureștiul le suferea tru aţcel deceniu greu. Reuși maşi tru m’ică misură, ahât cât fu posibil. (Şt.B)

Autor: Steliu Lambru

Armânipsire: Hristu Steriu