Prima pagină » Cultură şi adeţ armâneşti » Agenda armânească » Agenda aromână

Agenda aromână

La 25 gh’inar si astease di-tru bană istoriculu Neagu Djuvara. Di farâ armâneascâ după tată, el prota nviţă sâ zburască pi franţuzeaşte, ca ună turlie di limbă a tată-sui, şi bana a lui si leagă emblematic di ţara a mamâ-sai, Tinca Grădişteanu, – datile importante di-tru istoria a li Românie. Neagu Djuvara bână 100 şi un an’i, tru anulu a aniversaril’ei a 100 di an’i di la faţirea întreagâ a statului român di-tru 1918. Iar, moartea a lui si feaţe tru mesulu a protâl’ei unire permanentâ a li Românie, aţea di la 24 gh’inar 1859, di sum Alexandru Ioan Cuza, domnitorulu sum care gurrenul român arhiusi sâ-l’i agiută pi fraţâl’I di la sud di Dunăre, macedo-vlahil’I, sau aromân’il’i, diznou etnia a tatâ-sui a lu Neagu Djuvara.

Hristu Steriu, 09.02.2018, 21:43

Pri-tru mesulu tru care muri Neagu Djuvara feaţe canda unâ consacrare a vrearil’ei şi maril’ei tim’ie a lui cătră Luţeafirulu a Poeziil’ei românească, Mihai Eminescu (1850-1889), născut la 15 gh’inar. După mărturiile a lui, tru an’il’i di exod, după ţi fudzii din România, cându bâna în Franţa deadun cu soţia (di curună) a lui franţuzoaică, la socri, şi dapoaia în fosta colonie franceza din Africa, Niger, 23 di an’I, Neagu Djuvara purta cu el Biblia, ca un protestu contra a comunişţâlor, care si ştie că si distanţa di Biblie şi di bâsearică pi care li considera anacroniţe, învicl’iate şi niudisite cu omulu modernu, şi poeziile a lu Eminescu, unâ turlie di biblie a limbâl’ei şi culturâl’ei română.Aşi cum si spune că şi Alexandru Macedon purta cu el tru campaniile a lui militare epopeea a lu Homer, Iliada. Repulsia a lu Neagu Djuvara faţă di comunişţâ v’inea şi di la aţea că revoluţia bolşevică, ţi instaură comunismul în Rusia, avu loc tru 1917.

Neagu Djuvara si născu la tru chirolu cându în România misurarea a an’ilor si fâţea pi vecl’iul stil di calendar, treaţire care si feaţe tru 1924, tru marea Romnie, di după 1918. Neagu Djuvara si feaţe tru anulu 1916 tru chirolu a protului polim mondial (1914-1918). Fu polimulu tru care muri tatal a lui, Marcel Djuvara, cându Neagu eara m’ic, niţe un an. Tru doilu polim mondial Neagu Djuvara alumtă In calitate di ofiţer, şi avu mare tihe ca ascâpă v’iu, aşi cum nu puturâ sâ ascapâ subordonaţâl’I a lui, cu care eara duşi tra sâ agiutâ pi frontu trâ eliberarea a Basarabil’ei. Neagu Djuvara si născu la 18 augustu 1916, datâ care pi stilul nău (di după 1924) agiumse 31 augustu.

După revoluţia din România, di-tru 1989, Neagu Djuvara si turnă In România, iu fu profesor di istorie, până tru 1998, ama şi scriitor, di la care arămase un mare numir di carţâ. Moartea a lui easte unâ cheardire greauă trâ cultura românească.

111111111

Neagu Djuvara dipunea din-tru ună familie aramănească, şi după cum spunea el, un ascendentu a lui avea participată la greale alumte tru peninsula blcanică, şi si avea adrată şi un cântic trâ aţel membru di-tru familia a lui, Nicolo Djuvara. Pap-su a proaspitului dispărut, istoriculu Neagu Djuvara eara omulu politic Trandafir Djuvara, vinit în ţara Rmâneasca şi agiumtu ministru plenipotenţiar la ambasda a li Românie di Bruxelles, din Belgia. Tatâ-su a lu Neagu, şi totunăoară hil’iu a lu Trandafir, era Marcel Djuvara, care conform a mărturiilor din interviurile a ilustrului a lui hil’iu, fu şef de promoţie la Politehnica din Berlin-Charlottenburg în 1906, apoi căpitan de geniu în armata română şi a murit în cursul marii epidemii de gripă spaniolă din 1918. Mama, Tinca Grădişteanu, aparţinea ultimei generaţii dintr-un neam de mari boieri munteni descendenţi ai voievodului Basarab, aristocraţi înrudiţi cu familiile Cîmpineanu, Sturza, Ghica şi Mavrocordat şi care care au dat României politicieni, diplomaţi şi universitari. Povestea acestor familii avea să o spună Neagu Djuvara în volumul Ce-au fost boierii mari“ în Ţara Românească? Saga Grădiştenilor (secolele XVI–XX), publicat tru 2010.

Iar, tru un interviu acordat Agerpres, tru marţu 2016, Neagu Djuvara spune că si născu la treie dzâle după ţe, în 1916, România intra tru polimulu mondial (1914-1918); familia a lui si refugie prota în Moldova, iar apoia, trecânda prin Rusia, la Sankt Petersburg iu bânară momente dramatiţe tru chirolu cându si declanşă Revoluţia bolşevică, şi ma diparte agiumsiră tru Belghia, la buniculu, pap-su a lui care eara reprezentantul a li Românie la Bruxelles.

Tru 7 brumar 1917, Tinca Djuvara, împreună/deadun cu hil’il’i a l’ei, Răzvan şi Neagu, ascapă din Petersburgul bolşevizat, cu ultimulu tren cătră Helsinki — primulu câsâbă al lumil’ei libere. “Aeste lucre îm’i li spusiră cându earam cilimean de 5-6 ani — dzâţe tru interviu Neagu Djuvara. Tatăl a lui moare, la Bucureşti la îndauă dzâle după armistiţiul care consemna capitularea a li Ghermănie, tru 11 noiembrie 1918.

Tru 1928, după trei an’i ca elev a Ghimnaziului din Sinaia, familia fudze, si duţe, în Franţa, la Nisa, iu ninca di-tru primulu an de şcoală Neagu Djuvara l’ia premiul I, Prix d’Excellence. Tru familia lui, tot ca şi tru alte mări familii de boieri de aoa şi un secol, în casă se zbura mai ahoria în franceză. Româna u înviţăă, spune Djuvara, maşi după vârsta de 4 ani şi di aform’ia că buniculu a lui, pap-su, diplomatulu Trandafir Djuvara, mare patriot român”, nu suporta/nu strâxea, că nepoţâl’i zbura mai multu, prota ş-prota” franţuzeaşte. La Nisa, spune Djuvara, fratile a lui Răzvan fu în clasă cu v.initorulu vâsil’e a Afganistanului, Zahir Khan, iar el, în clasă cu un nipot a sultanului şi cu doi hil’i a regelui/vâsil’elui a li Cambodgie; unulu di doi agijumse rege, alantu deveni prim-ministru, după cum sa scrie pi site-ul tvr.ro.

Tru 1937, Neagu Djuvara devine licenţiat în istorie la Sorbona, iar la 1 cirişar 1940 îşi l’ia doctoratulu în dreptu la Paris, la maşi ună dzuuă după ţe Armata 1-a Franceză capitula la Lille în faţa a trupelor ghermane.

Vrea li l’ea diznou mai târdzâu studiile de filozofie la Sorbona, iu obţâne tru 1972 doctoratulu de stat, sum urminia/îndrumarea a cunoscutului sociolog şi filosof Raymond Aron, cu ună teză de filozofie a istoril’ei. Tru 1987 obţânu Diploma Institutului Naţional de Limbe şi Civilizaţii Orientale (INALCO) di Paris.

Di pi aestă poziţie, Neagu Djuvara, lo ligătura cu mai mute personalităţ di-tru exilulu românescu, şi scoase ună carte culeadzire di articole, cu numa “Les Aroumains”, tru 1989. Eara ca ună replică franţuzească, la distanţă di aproapea 100 di an’I, di la cartea ghirmană a lu Gustav Weigand, “Die Aromunen”. Eara ună aplicare a omului catră aradăţin’ile a lui armâneşti, ca una arăzgănseare catră pap-su a lui Trandafir Djuvara, care, aşi cum nâ mărturiseaşte Neagu Djuvara, nu l’i-avea spusă niţiunâoară că el’i suntu arămăn’i. Ţi cara că poate, Neagu Djuvara, ca istoric, lipsea să ştibă ca ascendenţa a lui eara di-tru peninsula balcanică.