Agenda aromână

Anunţ Omulu a Anului 2017 la RRI

Hristu Steriu, 10.01.2018, 22:21

Vruţ soţ, RRI u duţe ninte tradiţionala a lui anchetã de opinie anamisa di ascultãtori şi utilizatoril’i de Internet şi reţele sociale şi vă provoacă la un nou exerciţiu, sperăm interesant.

Vă paracalisim să decideţ care di personalităţâle a prezentului şi-au bâgata amprenta ţel mai mult, în sensu pozitiv, asupra a lumil’ei tru anulu 2017. Ne pregătim/îndreadzim sã-l desemnăm, pe baza a opţiun’ilor a voastre scrise, “Omulu a anului 2017 la Radio România Internaţional”. Care va hibă aestua/aeasta şi, mai multu, că ţe? Va hibă un om politic, un lider de opinie, un om de afaceri, un mare sportiv, un artistu celebru, un om de ştiinţă sau vârâ insu necunoscut a marelui public, ama cu ună istorimă exemplară? Rãspunsul vã aparţâne, cum easte arada!

Aşteptãm propunerile dvs., precum şi motivarea lor, cât mai rapid, directu pe site, la www.rri.ro, pitricânda un comentariu la articol, prin e-mail la arom@rri.ro….., pe profilurile a noastre de Facebook, Google+, Twitter şi LinkedIn sum formă de comentariu, prin fax la 00.4021.319.05.62 sau prin poştă, la adresa Radio România Internaţional, strada General Berthelot nr. 60-64, sectorul 1, cod 010165 (PO Box 111), Bucureşti, România.

Aduţim aminte că “Omulu Anului 2016 la RRI” fu desemnat preşedintele american Donald Trump. Va-s anunţăm care easte “Omulu a anului 2017 la RRI” tru emisiun’ile de luni, 1 ianuarie 2018.

1111111111111111111111

Evenimentu din seria “Destin de aromân”, marţa trecută, 12 andreu, la Muzeulu di Istorie a Municipiului Bucureşti. Realizator a luştor evenimente easte cunoscuta realizatoare di la Televiziunea Română a documentarului “Aromânii”, Maria Cica. Marţa trecută, 12 andreu, invitatulu fu un om di success, Iota Trantu, di Constanţa; easte viticultor, proprietarulu a mai multor av’in’e, podgorii la Cernavodă şi Murfatlar. Iota Trantu fu prezidentu la Suţata armâneascâ di Constanţa, filială a comunitatil’ei a Suţatâl’ei Fara armânească din România. Domnul Trantu easte ataşat di ideea a identitatil’ei armânească. Fu al doilea aspectu trâ care fu invitatulu a li Maria Cica şi putu sâ zburască di familia şi di calitatea a lui di armăn.

Familia a lu Iota Trantu, pârinţâl’i şi pâpân’il’i a lu viniră di Lupova, nordul a li Gârţie, tru chirolu a li colonizare, şi si stabiliră tru estul a li Românie, Dobrogea, reghiunea di la amarea Laie, tru hoara Testemelu, iu avea bună păşune. Tată-su avea multe oi. El înviţă carte, fu olimpic la chimie, aşi că si duse ma largu, la facultate, şi feaţe Facultatea di Chimie Alimentară di Galaţi, câsâbălu di pi Dunăre. Lucră la ICIL (Intreprinderea di Comercializare şi Industrializarea a Laptelui), şi diapoia la IAS (Intreprinderea Agricolă di Stat), ca specialistu în viticultură. După 1989, agiunmse acţionar şi manager la aţea ferma viticolă, are producţie proprie di v’in; biznislu m’eardze ghine.

Zbură şi-l prezentă şi el pi Iota Trantu, soţulu a lui şi colegulu di şcoală Stere Halep, tatăl a li Simona Halep, numirulu 1 mondial tru tenisulu feminin. Fură viţin’i şi suntu soţ bun’i, ţi nu si au încâceată niţiunâoară. Maca Stere şi cu Iota fură colegi di şcoală şi featile, hil’ile a lor fură colege, Simona cu hil’ia a lu Iota. Zbură la evenimentu mediat di Maria Cica şi-şi prezentă tatăl şi hil’ia mai mare a lu Iota Trantu, Daniela, care easte mârtatâ. Iota Trantu si achicâseaşte ghine cu dzinirile, lucreadză la ferma a lui viticolă şi-l’i da un mare agiutor. Zbură şi Vlad Toşa, care dzâse că Iota îl bâgă tru biznis, cu parteneril’I ghirman’I di la firma “Zarea”, că Iota lu nviţă multe şi că easte un om di bază.

Stere Halep adapse că deadun cu Iota Trantu, doil’I au tru oprota tese identitatea a lor armânească şi prota şi prota noi arămăn’il’I lipseaşte să arămănim tru bană ca arămăn’i. La adunare si ţânu şi un spectacol artistic, iu cântară Sirma Grandzulea şi Nico Belo (ficiorulu a muzicologului din Albania, Pandi Belo). Eara vinţ mulţâ soţ di Constanţa. Si mâcară fursecuri, iar Iota Trantu aduse v’in di producţi a lui proprie. Si biu v’in, albu, aroş, rozee.

1111111

Alantă dzuuă, M’iercuri, 13 andreu, Simona Halep fu invitată la Suţata Culturală armânească, di Bucureşti, pri-tru CTARM. Oaspita fu câlisitâ sâ zburască di performanţile a l’ei. Ea vine deadun cu mamă-sa, Tania, Sltana Halep. Fură mediatori Alexandru Gica şi Flori Costea. Feata a lu Iota Trandu, Daniela Trantu, fu colegă di bancă la şcoala generala cu Simona. Ea zburâ dispre Simona în copilărie. Ea dzâse că Simona eara bună colegă, eara modestă, si duţea la antrenamente, ama nu v’inea cu temile nipfapte. Armasiră soaţă. Simona fu invitata să răspundă la mai multe întribări, adresate a l’ei di Alexandru Gica, şi ligate di maia şi di pap-su a li Simona; cum criscu tru unâ fumeal’e di armân’i. Numa a l’ei easte după numa a maie-sai, a cure numă eara Sirma, adica malămă. Ea si recomanda niscânte cu numa tut di metal preţios ama di culoare albă, asimea, ică Simona.

Familia sidzu Tistimelu, iu au ninca casa. Ea si amintă Testemelu.

Zburâ şi mă-sa, dâse că fu un copil baieţos. La 4 an’i u dusiră la tennis, nu lipsi canâoarâ la antrenamente. El’I ca pârinţâ, vidzurâ că are potenţia şi că il’I place, u agiutară material şi moral. Ninca din tinereţe amintă un Grand Slem la juniori. Si afirmă destul di tiniră şi urmă pas cu pas tute etapele. Simona dzâe că nu feaţe sacrificii, ca feaţe cu mirache. Nu easte un sportu lişor. Ficiuriţl’I di la cursul Înveaţâ armâneaşte, ili deadiră CD-urile di la inveaţâ armâneaste. Il’I bâgară tuţ câte ună intrebare. Catheun apruche câteun cadur cu autograf. Simona lâ feaţe îndemnul sâ nveaţe armâneraşte. Adră un clip: “Armâneaşte ţâ undzeaşte” tra sâ susţânâ aestu cursu. Gică Coadă căntă dauâ cântiţe ligat di ea cu dedicaţie adrate di Lupci şi Dani Peanci, ama şi alte cântiţe. Simona îşi doreaşte şi un GS la anulu. Mai apruche doarâ un tricou: “Armânamea Halep nr. 1” Apruche unâ mega-şampanie di la Toşa. Simona dzâse că u aris andamusea, şi s-nâ ţânem şi sârbâtori cu ghine. Mamă-sa dzâse că duchi vrearea armânească, şi tora duchi ea câţe Iota Trantu feaţe efortu trâ ţânearea cu armân’i.

Tu sone cântară “la mulţâ an’i”, biură tuţ câte ună chelche di şampanie, feaţiră un cadur di grup, cu promisiunea ninca unâ oară.

U felicită şi Aurica Piha, şi dzâse că RRI îndreadze un concurs omulu a anului şi easte ghine ca sa pitreacă apanmdise la RRI votare cu Simona

Fen-su fu un mare fotbalist, ama avu un accicdentu şi nu-l mai alâsară opârinţ`l’i.. Trâ aţea şi arcă mirache pi ficiori. “Iota dzâse că fu un mare fotbalitu, ama Stere dzâse că “Io m’I-adraiu borgea”.

Ambiţia u moşteni di la mă-sa, iar forma fizică di la tatâ-su.

Idolulu a li Simonâ fu şi easte Gică Hagi.

Tuţ oamin’il’I zburăscu prota di caracterulu a lor.

Duă cum dzâse Daniela, la şcoală nu si alâvda cându aminta la tennis. Ma s-eara ntribată, raspundea, ama ea nu spunea.

La ntribarea di care l’i-u frică în tenis (ună fitică), ea dzâse că di cană, ama cu tute aeste di Serena Williams.