Agenda aromână 2016.05.03

Mesulu ţi tricu, un evenimentu ligat di România si feaţe tru alantâ parte a continentlui euro-asiatic, şi ligat di el vâ avem informatâ şi siptâmna tricutâ. Easte zborulu di “Conferinţa “Media 2020”” di la işita a mesului ţi tricu, 26-27 apriir, ţânutâ la Beijing, tru capitala chinezâ, organizată di Radio China Internaţional deadun cu Radio România.

Hristu Steriu, 30.05.2016, 21:42

Mesulu ţi tricu, un evenimentu ligat di România si feaţe tru alantâ parte a continentlui euro-asiatic, şi ligat di el vâ avem informatâ şi siptâmna tricutâ. Easte zborulu di “Conferinţa “Media 2020”” di la işita a mesului ţi tricu, 26-27 apriir, ţânutâ la Beijing, tru capitala chinezâ, organizată di Radio China Internaţional deadun cu Radio România.

Cama di 300 de reprezentanţi ai organizaţiilor media din 35 de state au analizat modul în care radiodifuzorii trebuie să se adapteze evoluţiei accelerate a internetului, reţelelor de socializare şi noilor tehnologii. La Conferinţa “Media 2020” Radio România, reprezentată de preşedintele director-general, Ovidiu Miculescu. Tru bitisita a evenimentului, – după cum nâ informeadzâ di la Radio România Internaţional colega a noastră, Daniela Budu – violonistul Gabriel Croitoru şi pianistul Horia Mihail alinară pi schena a salâl’ei di concerte a radioului public din China şi au susţinută recitalul “Vioara, aviulia, a lu George Enescu”, di aform’ia că Gabriel Croitoru cântăă la vioara a marilui maestru. Speactacolul incluse piese musicale a unor faimoşi compozitori european’i, inclusiv a ţilui ma cunoscututulu compozitor clasic român, Goerge Enescu. Conferinţa “Media 2020” din 2017 va să si facă la Bucureşti.

*******************************

Evenimentul di arhiusitâ a mesului mai, “arusulu mai”, cum dzâţe tru un cântic marile cântâtor armân ţi bâneadzâ tru Canada, Mihali Prefti, fu paştile ortodoxu, di pi 1 mai, tru care di vârâ sutâ şi cama di an’i si faţe şi sârbâtoarea a lucrastorilor industriali, dupâ iurneka a ţil’ei cu radăţin’i creştine, a lucrătorilor agricoli, di Dzua a Sâmtului Eremia (secoluol 7 ninte di Hristolu), cu un zbor popular Armindeni. Uidisirea a luştui zbor cu numa di “armân’i” easte muşatâ, ama aestâ numâ si feaţe şi ma muşatâ pri-tru mesajulu pitricut di ministrulu delegat trâ român’il’i di priste tut, Dan Stoenescu, tru dialectul armânescu.

Dumnil’ia a lui dzâse:

Vă or a vauă, a tutulor românilor, di aua, dit crat, şi di iuţido, nai ma buni mindueri ti Sămta Sărbătoari a Paștilui. Aisti dzăli, tu cai Hristolu Nye, săntu dzălili hrisusiti căndu him aproapea di fumeal’ea a noastră, di soţ şi di tută soia vrută. S-vă si ducă lucru ambar, cu ghineaţă! Paşte cu sănătati!

**********************

Un eveninmentu a mesului mai, ţi easte tru plan sâ si facâ, va s-hibâ dzuua a Român’ilor din Balcani: arumân’il’i şi meglenoromân’il’i. Moment festiv la 111 an’I di la pricunoaştirea a ndrepturilor naţionale.

Ună conferinţă, un spectacol di muzică şi dans a românilor din Balcani, aromâni şi meglenoromâni, ama şi ună expoziţie di fotografie şi stran’e popularu sunt acţiunile ţi si fac tru dzuua di 9 mai 2016 în cadrul a proiectului derulat di cătră Institutulu Eudoxiu Hurmuzachi” trâ român’il’i di pritutţido în parteneriat cu Societatea di Cultură Macedo-Română şi Muzeulu Naţional a Hoarâl’ei “Dimitrie Gusti”. Evenimentile marchează 111 ani di la Iradeaua Imperială Otomană di recunoaştire a român’ilor (a aromânilor şi meglenoromân’ilor) di-tru Imperiul Otoman.

Conferinţa “ Dzuua a Român’ilor din Balcan’i: aromânil’i şi meglenoromânil’i. 111 an’i di la recunoaştirea a ndrepturilor naţionale” va să aibă loc oara 11,00, tru Aula a li Bibliotecă a Academiil’ei Română, iara spectacolul di muzică şi dans armânescu, aromân, şi meglenoromân, şi ninte di el expoziţia di fotografie şi stran’e populare di-tru patrimonial a Muzeului Naţional a Hoarâl’ei “Dimitrie Gusti” “Meglenoromânil’i şi Aromânil’i. Ieri şi azâ”, dicseara, la ora 18,00, tru Sala Pictura a Teatrului Naţional Bucureşti.

“Dzuua a Român’ilor din Balcani: aromânil’i şi meglenoromânil’i. 111 an’i di la recunoaştirea a ndrepturilor naţionale” easte un proiectu dedicat a ţilui ma importantul şi semnificativulu eveniment di-tru istoria contemporană a român’ilor din Balcani; tru desfăşurarea a proiectului si implicară ahât instituţii a statului român, ong-uri, tinire talente autohtone, cât şi artişti ţi provin di-tru comunitatea aromână şi meglenoromână din Dobrogea, iar acţiunea are ca scupo menţânerea a unitatil’ei di Milete şi marcarea a evenimentelor importante di-tru istoria a poporului român, pri-tru intermediul a activităţâlor ştiinţifiţe şi culturale.

Proiectul are ca scupo marcarea şi aduţirea diznou în memoria a contemporan’ilor, a dimensiunil’ei istorică excepţională pi care u are cunoscută popolul românescu de-a lungul a chirolui, ama şi acumularea di nale cunoştinţe di-tru domeniul a istoril’ei, culturâl’ei şi civilizaţil’ei dezvoltate tru comunităţâle româneşti autohtone di-tru viţinata a Româniil’ei şi Balcan’i, sărbătorirea a Dzuuâl’ei Naţională a Românilor (aromânilor şi meglenoromânilor) din Balcani hiinda ună boprge a statului român.

***********************

Un evenimentu di-tru mesulu di ma ninte, di pi 22 apriir, anulu aestu, si feaţe la Suţata Lum’ina di Belgrad, la care zburâ domnul Kristo Goci, di tru Albania, pi armâneaşte. Trâ aţea şi informarea pitricutâ di Lila Cona avea numa:

VINIRI, LA 22. DI APRIILI 2016. LA ACADEMIA SARBEASCA DI SHTINTSA SHI ARTA S-AVDZA PROTA OARA LIMBA ARMANEASCA

Lila Cona dzâţe:

Ninti di un anu, la 22 di aprili 2015. Sutsata Armaneasca- sarbeasca ‘’ Lunjina’’ lu ahurhi tsicluslu di conferentsii ti Armanjli, ti isturia shi origina a loru, araspanderea a loru pitu Balcanlu, ama shi ti bana a loru aza, andicra marli protsesu di asimilatsii tru chirolu tricutu.Aesti Conferentsii li apridusimu una oara tu mesu cu profesori universitari shi persoani competent ditu Sarbii shi ditu xseani.Aestou tsiclus di Conferentsii ari una mari simasii ti afirmari a culturaljei, a limbaljei shi identitatiljei natsionala alushtui veclju popul, aztohtonu ditu Balcanlu, cari dupu cadearea a Amirariiljei Otomana,armasi s-baneadza , ampartsatu tu tsintsi craturi .

La andridzearea a Conferentsiiloru agiutoru mari na deadi Comitetlu ti avigljeari ndrepturli a omlui shi minoritatiloru, ncapu cu domnulu acak. Vojislav Stanovčić, dr Goran Bašić, secretarlu shi doamna Dragica Puljarević. Ashi , comunitatea armaneasca, adunata anvaliga di sutsata Lunjina ari posibilitati s-li dizvaleasca diznaou valorili di timelju a Armanjloru acuri pricunuscuta contributsia tru crearea a societatiiljei civica poati s- veada shi aza.

Conferentsiili la Academia sarbeasca li ahurhimu cu Zborlu al dr Nicola Trifon di Paris, pi limba frantseasca, shi dupu unu anu agiumsimu la Conferentsia pi limba armaneasca cu Zborlu al domnul Krista Goci ditu Arbinishii.Ascultatorlji avura una mari harau tra s-avda una veaclji limba balcanica, ama ti comunitatea armaneasca shi ti sutsata Lunjina easta dzua angrapsita tu isturia a Surataljei, dzua candu tu Casa tinjisita a Academiiljei sarbeasca s-avdza limba armaneasca, grailu armanescu.Haristusimu Comitetlu ti avigljeari a ndrepturloru a omlui shi miniritatiloru tsi na deadi posibilitati s-aspunemu shi sa ascutemu tu migdani ca limba armaneasca easti tu bana . Ashi va la aspunemu shi a Armanjoru a noshtsa, atsiloru cari u agarshira I ca nu avura tihi su anveatsa ncasa, ca limba armaneasca, limba a strapapanjloru potu su anveatsa shi aza shi daima. Limba anostra easti atsea valoari cari na tsani tu bana shin a da cuveti su crishtemu Armanamea ti barnurli cari yinu dupu noi.