Agenda aromana 2013.11.12

Tricurâ aproapea treie siptâmân’i di cându reghizorulu Toma Enache aduse pi ecranile di chinematograf di-tru România un filmu pi armâneaşte, protulu filmu pi armâneaşte, ţi avu premiera pi 25 sâmedru. Tra sâ spunim îndauâ zboarâ trâ aestu filmu putem s-acâţăm, aşi cum easte poate şi normal, di la titlulu a filmului, “Nu hiu faimos, ama hiu armân”, dupu care va nâ turnăm la gala a filmului, di-tru 24 sâmedru, trâ ndauâ impresii a spectatorilor. Filmul zburaşte dispre un reghizor, cu numa Toni Caramuşat, şi rol tru care gioacâ işişi reghizorulu Toma Enache. Toni Caramuşat faţe un filmu cu şi dispre armân’i, tru care sâ si veadâ câţe cheare armânamea, cauze externe di miletea armâneascâ, ama şi interne a miletil’ei armâneascâ, tiniramea care nu înveaţâ limba şi care treaţe la alte prăxe, prăxile a globalizaril’ei, iu identităţile l’ia di si aştergu, tra sâ si facâ unâ mare lume, ghifteascâ şi cosmopolitâ. Cându filmul di-tru filmu, adică al Toni Caramuşat, di-tru filmul al Toma Enache, easte bitisit şi ruleadzâ tru chinematografe pi ecrane, unâ pareie di tineri ţi si chirurâ di armâname, lu bat pi reghizor, pi Toni Caramuşat, şi aestu armâne orbu. Vrearea a lui trâ Armâname, trâ vruta a lui, unâ featâ cu numa Armânamea (ca la francezi, iu si dzâţe Francois şi Francoise, ca la numa a statului, France, şi ştim di mul’area, care eara franţuzoaicâ, a istoricului Neagu Djuvara, armân dupu tatâ), rol — Armânamea – giucat di Linda Croitoru, actriţâ americanâ di-tru România, şi pri suprâ şi di farâ armâneascâ, vrearea a lui si constituie tru un al treiprâdzaţilea aver trâ armân’i şi armâname, oara aestâ armânamea ca milete, averulu a vrearil’ei, dupu aţeale 12 averuri di-tru dodecalogulu ale academician Matilda Caragiu Marioţeanu (1927-2009), dodecalog ţi ea lu scrise tru 1993, aoa şi 20 an’i. Averulu 13 easte ideea a filmului că, tra s-nu chearâ armânamea ca milete easte ananghe di vreare, aghapea ca familiile sâ si timil’useascâ cu ficior armân, ţi sâ si nsoarâ cu featâ armnâ, şi cu featâ armânâ, ţi sâ si mâritâ cu ficior armân. Unâ ahtare idée, ţi are tru filmu şi unâ faţâ comicâ, protagonistul caftâ nu ştiu câte feate cu care sâ si nsoarâ, unâ ahtare idée lu duţe canda la elenismul al Alexandru Machedon, care atumţea cându si nsoarâ şi faţe numtâ cu Roxana, hil’ia al Darius al treilea, capulu a imperiului persan, organizeadzâ şi alte dzaţe m’il’e di numţâ a unor greţ şi machidunean’i cu feate persane. Unâ ahtare similitudine, cu tute că maşi parţialâ, pânâ şi aclo similitudine, că tru rolul ali Armâname giuca unâ featâ cu numa Linda, poate di la Rozalinda, ţi ca foneticâ nu easte largu di numa Roxana, vruta al Alexandu Machedon, unâ ahtare similitudine, dzâţeam, feaţe ca anumiţ spectatori ţi vidzurâ filmul, di exemplu Izabela Papazicu, ţi şi spune pârearea şi pi Internet, bagâ numa aşi la articolul a l’ei: “Nu sunt faimos, dar sunt puţin neoarmânist”. Izabela Papazicu, are şi bune aprecieri trâ filmu, şi tru bitisitâ di articol, faţe unâ evaluare, şi dzâţe că ea da a filmului un calificativ di 3 steale şi giumitate, di-tru unâ scarâ di 5. Calificativ merituos, la care ama si adavgâ şi alte aprecieri spuse tru articol.

Hristu Steriu, 12.11.2013, 20:31

Poate aestu calificativ cu steale sibâ şi unâ cale di-a descifrare sensul ţi lu are titlul. Toni Carmuşat minduiaşte s-facâ un filmu şi s-agiungâ unâ steauâ tru chinematografie, cu semnul, Star, pi aleea a celebrităţilor, Walk of Fame di-tru America. Di aoa poate numa di faimos, candu dzâţe “Nu hiu faimos”, prota parte a titlului (prinde si duchim că el are tru minte muşatulu, ică s-dzâţim Caramuşautlu şi paramuşatulu v’is tra sibâ faimos, cu steauâ pi Walk of fame, aleea ali faimâ tru chinematografie). Continuarea tru raportu adversativ, “ama hiu armân”, are valoare comicâ, trâ vârâ ică trâ tut aţel care lu ariseaşte comedia, ama şi valoare di mulţumire şi chefea faptâ hibâ şi maşi cu calitatea di armân, adică averlu 13, a filmului, vrearea trâ armâname, armânamea ca milete. Ma s-nâ turnăm la nota comicâ, titlulu poate sibâ citit şi al’umtrea, cu raportul adversativ, adică aţel “ama”, alâxit ru unâ simfunizare a daulor părţâ a tilului, prepoziţia “şi”, “Hiu armân, şi va hiu faimos”. Va fac un filmu cu armân’I, şi va hiu faimos ! Tamam zboarâle al Toma Enache tru interviuri, “m’i pârea că easte imposibil s-fac aist filmu, şi dzâş tamam di aţea aform’ie va lu fac”. Easte un gioc di zboarâ cu buiauâ di paradoxu, un om care poate sâ facâ un lucru (ţi easte sau ţi poate, hiinda greu, poate maşi pare) imposibil.

Aestâ laturâ comicâ v’ine poate di-tru unâ fibrâ (fibra a li comedie) al Toma Enache, reghizorulu care montă cu vârâ dzaţe an’i ninte piesa di teatru a dramaturgului roman Ioan Luca Caragiale (1852-1912) “Conu’ Leonida faţă cu reacţiunea”, care tru viziunea al Toma Enache si feaţe “Lali Nida si ampuliseaşte cu strănghil’i”. Filmul easte şi ca unâ turlie di reluare a li alumtâ cu strânghil’i, adusâ di pi schena di teatru, pi ecranulu chinematografic, strânghil’i suntu aţel’i care vor chirearea a armânamil’ei, şi cu gioc di imaghine moartea ali vruta al Toni Caramuşat, Armânamea, trâ care el’i, strânghil’i, suntu achicâsiţ, ca tru vârâ complot universal, universal, că aşi easte muşat, Caramuşat şi paramuşat, s-faţim şi noi şicaia, tru unâ comedie, suntu canda achicâsiţ (un cu alantu) tra s-u alasâ pi Armânamea s-moarâ, atumţea si fac că nu pot sâ-l’i aducâ unâ inimâ trâ transplantulu cardiac pi patulu di spital.

Filmul si bitiseaşte cu unâ notâ traghicâ, Toni Caramuşat, dupu ţi l’ia unâ pârjinâ la premiera a fimlului, arămâne orbu; ama vrearea a lui trâ feata interpretatâ di “Rozalinda” (cu ghilimele) Croitoru nu alasâ sâ si chearâ speranţa di-tru suflitulu a spectatorului.

************

Dupu pârjina di la gala a lu Toni Caramuşat, s-videm tora ndauâ impresii di la Gala a lu Toma Enache, :

… Gala di-tru 24 sâmedru, aclo di iu ndauâ impresii li aştinurâ pi carte Irina şi Lifteri Naum, aţel’i care tru calitate şi di sponsori ştiu ma multe lucre dispre aestu nău filmu, D-tru culise ! Ansârim priste introduţirea di la textul a li Irina şi a lu Lifteri Naum, tra s-agiundzim, cu textul a lor, aclo iu feaţe prezentarea a filmului, reghizorulu Toma Enache, alidzem, :

“Nă pirmitusi cu ptsâni zboară cum lu adră filmul sh-lă haristusi a sponsorlor principali: Custică Canacheu, Victor shi Giovanni Becali, Gigi Becali, Gică Hagi sh-multsă altsâ. Pit atselj multsălj earam sh-noi cari vă angrâpsim, cari fum ningă Toma di cându prâxea ti filmu. Tora, di tsi easti zborlu tu filmu va s-videts cându s-nidzets la cinema. Easti protlu filmu azburât pi armâneashti.La aestu filmu fatsi s-ducă tuts armânjlji, di iutsido, s-veadă că shi un popul njic, ama cu mari inimă, cultură sh-hari poati s-facă un filmu tinjisit. Lu avdzâm pi Toma prota oară că azbura ti un filmu cari va s-lu facă, sh-lipseashti s-lu facă, năpoi cu 13 di anj. Yinea pi la mini, oaspi la companie, cu Alexandru Zicov, studentu la regie, Bucureshti, shi-nj spunea că doilji vor s-facă un filmu artistic armânescu. Tu atsel chiro eara mashi vrearea sh-umutea ti un filmu artistic. Lipseau tuti: stsenariu, actori, aparatură, (mehanii) shi pushtsălj di păradz, fără di cari un s-fatsi tsiva, cum dzătsi zborlu, “nitsi calea nu pots s-u trets ma s-nu ai păradz”. Eara tu anlu 2000 cându Toma anyisa cum va-l facă filmul. Di atumtsea Toma featsi piesi di teatru pi armâneashti sh-pi limba română, piesi di teatru radiofonic, cu cari amintă sh-un premiu internatsional. Piesili di teatru fapti di Toma fură giucati tu Românie di theatrinj cu numi avdzâti. Atseali pi armâneashti fură giucati pitu armânami tu Românie, tu Vâryârie, tu R.Machidunia, tu Arbinishie sh-tu Gârtsie.Piesili al Toma fură giucati sh- tu alti vâsilii pân tu SUA. Dupu tsi s-bitisi filmul Toma călisi pi stsenă actorlji cari giucară shi atselj cari lu-agiutară s-ascoată tu migdani protlu filmu armânescu. Pitu actori eara sh-dl. Rudy Rozenfeld, cari s-alăvdă că esti prota oară pi plan mondial cându un theatrin uvreu ari un rol pi armâneashti. Cantautorlu Dini Trandu eara vinit tâsh ditu amirichie. Tu anjlji 1970 dini Trandu cânta la TV tu Românie. […] Vini oara, pisti 40 di anj ca Toma Enache s-facă protlu filmu sh-Dini Trandu s-cântă prota oară tu un filmu armânescu, iu cântară shi Stelu Enache sh-Mara. Ovidiu Lipan, cari cu orchestra a lui âl featsi cunuscut tu lumi, cu spectacoli shi dauă CD-uri pi cântătorlu armân Stelu Enache, s-alină sh-el pi stsenă sh-u spună vrearea ti armânj. Fudzim di la cinema cu suflitlu âmplin di harauă câ bânăm s-videm sh-ahtari thamă: un filmul armânescu, zburât pi armâneashti, adrat di un armân sh-tu cari nai ma multsâlj di interprets suntu armânj. Toma nă spusi că aestu filmu fu selectat sh-tu un festival. Alj urăm suctses shi s-amintă nai ma marli premiu.