Agenda aromana 2013.10.01

Un nău episod a filmului realizat di Maria Cica di postul nătional di televiziune, TVR2, filmu cu numa Aromânii, nâ poartâ tru alte locuri ale Europâ iu bâneadzâ armân’i. Sigura nu aclo easte loclu a lor di orighinâ, el’i suntu aclo tru numir m’ic. Ică unâ diasporâ, arhiusinda vahi di atumţea cându fu aspartâ Moscopolea, ama şi cama ncoa, aşi cum vidzum filmarea di bitisitâ a episodului di la Cafinelu “Viean”, di-tru câsâbălu cu idia numâ. Cum pi unâ moabete la café, aduţea amintea căl’urle a pram`tefţâlor şi a emburilor armân’i. Cercetătorul şi profesorul ghirmanTede Kahl, deadun cu nicuchira a lui, fosta colegâ a noastrâ la radio, Maria Bara-Kahl, autoarea a filmului, di la televiziunea românâ, Maria Cica, şi colega a noastrâ di la secţia armâneascâ, Aurica Piha. Ama un om cama ligat, cu ma multe bârne di ghenealoghie di Austria, şi deci symbolic şi di Viena, fu prezentat nâheam ma ninte, profesorlu austriac Max Demeter Peyfuss, care feaţe unâ prezentare a arm1`n’lor di-tru Imperiul Austro-ungar, zburânda cu multe dtealii di familia Dumba, oamin’I avuţ şi agiumţâ şi ru tese analte tru Imperiul Austro-ungar.

Hristu Steriu, 08.10.2013, 20:05

Un nău episod a filmului realizat di Maria Cica di postul nătional di televiziune, TVR2, filmu cu numa Aromânii, nâ poartâ tru alte locuri ale Europâ iu bâneadzâ armân’i. Sigura nu aclo easte loclu a lor di orighinâ, el’i suntu aclo tru numir m’ic. Ică unâ diasporâ, arhiusinda vahi di atumţea cându fu aspartâ Moscopolea, ama şi cama ncoa, aşi cum vidzum filmarea di bitisitâ a episodului di la Cafinelu “Viean”, di-tru câsâbălu cu idia numâ. Cum pi unâ moabete la café, aduţea amintea căl’urle a pram`tefţâlor şi a emburilor armân’i. Cercetătorul şi profesorul ghirmanTede Kahl, deadun cu nicuchira a lui, fosta colegâ a noastrâ la radio, Maria Bara-Kahl, autoarea a filmului, di la televiziunea românâ, Maria Cica, şi colega a noastrâ di la secţia armâneascâ, Aurica Piha. Ama un om cama ligat, cu ma multe bârne di ghenealoghie di Austria, şi deci symbolic şi di Viena, fu prezentat nâheam ma ninte, profesorlu austriac Max Demeter Peyfuss, care feaţe unâ prezentare a arm1`n’lor di-tru Imperiul Austro-ungar, zburânda cu multe dtealii di familia Dumba, oamin’I avuţ şi agiumţâ şi ru tese analte tru Imperiul Austro-ungar.

Tru ţi mutreaşte profesorlu Max Demeter Peyfuss, el deade niscânte date autobiografiţe. El are unâ arâdâţinâ armâneascâ, un parapap di a lui, cu numa Tirca easte meţionat tru documente tru Moscopole pi la anlu 1730, contemporan va s-dzâţ cu inscripţia al Nectarie Târpu, di la bâsearica di Ardeniţa. El eara cunuscut ca grec. Ama, cama amânat, di-tru studii si vidzu că eara armân. Tama trâ un ahtare lucru, adică s-nu hibâ armn’l’I di-tru imoperoiul ottoman idnetificaţ maşi dupu relighia creştinâ ca greţ, câftă statlu roman şi obţânu tru 1905 iradeua, decretlu imperial trâ identitatea a armn’lor diferitâ di aţea greacâ. Dupu un numir di an’I, pânâ la aspardzirea a Moscopolil’ei, un Tirca fudzi di Moscoopole şi si duse tru Im[periul austro-ungar, ca un stur dinintea a imperiului ottoman, du ţi avea dânâsitâ dinintea a asediului ottoman asupra ali Vienâ la 1683. Dimitrie Tirca si ncuscră cu un asutriac pi numâ Peyfuss, Incuscraţ şi cu familia Dumba. Aduţim aminte că tru 1993, fu publicatâ la Bucureşti cartea al Max Demeter Peyfuss, “Chestiune aromâneascâ”, idiuil an tru care Matilda Caragiu Marioţeanu, ţi aumţea cându pri-tru 1970 fu invitatâ ca professor la Viena lu avu strudentu şi pi Max Demeter Peyfuss, publică dodecaloglu aromânesc, 12 averuri fundamentale dipsre identitatea a armn’lor.

Di la filmul di televiziune, treaţim la emisiun’ile di radio. Aşi cum nâ informeadzâ colega a noastrâ Roxana Vasile, tru dzua di bisitâ a meslui ţi tricu, luni 30 di agheazmăciune si dişcl’ise prima ediţie a Festivalului Internaţional di Teatru Radiofonic Grand Prix Nova, organizat, pana pi 5 octombrie, di Radio România. Aflat sum eghida a Uniunil’ei Internaţionale di Radio şi Televiziune (URTI) şi a Ministerului roman ale Culturâ, Festivalul si adreseadză a creatorilor, specialiştilor, ama şi a ţilor cu mirache trâ teatru radiofonic. Profesionisti di radio din întreaga lume pot sâ si antreacâ in cadrul a unui concursu: dupu preselecţiile fapte, în competitie intrarâ spectacole radiofoniţe a 27 companii, di-tru 22 di state din întreaga lume. Festivalul Grand Prix Nova easte organizat sum auspiciile a li aniversare, pi 1 noiembriu, a 85 di an’i di la primul semnal emis în eter di Radio Romania.

Aduţim aminte că la Festival similar, organizat niştea an’i ma ninte, participă şi coleglu a nostru Toma Enache, în calitate di reghizor di teatru radiofonic.

Tut Roxana Vasile nâ informeadzâ ligat di ninca un evenimentu teatral.

“Suzana”, producţie a Redacţil’ei Teatru a Soţietatil’ei Românâ di Radiodifuziune, si numirâ printre finalistil’i la Premiile ABU (Asia Broadcasting Union), ediţia 2013. Di producţiile înscrise la secţiunea Teatru radiofonic, juriul internaţional mai selecţionă ninca treie titluri di-tru Naua Zeelandă, Japonia si China. Spectacolul ‘Suzana’ dezvoltă, într-unâ formulă niconvenţională, universul interior a unui personaj respinsu di soţietate. El apruche, deja, Medalia di Brondzu la Festivalul Internaţional di la New York şi loculu 3 la Festivalul Prix Marulic, di-tru Croaţia. Amintâtoril’i a Premiilor ABU di anulu aestu va hibâ anunţaţ la Hanoi, tru 24 octombriu,adică unâ dzuâ ninte di 25 octombriu, cându va-s intrâ tru chinematografe filmul al Toma Enache, “Nu hiu faimos, ama hiu armân”.

Arâmânim vârâ turlie tut la teatru, la un admirator a comediilor al Moliere, di care şi trause unâ piesâ, artuffe, tru 2006. Easte zborlu di Mihai Sima, care avu unâ mare harauâ siptâmâna aestâ. Nai marea harauâ, sâ nsură şi feata u cl’eamâ Coina Babu. Curuna relighi9oasâ si feaţe la bâsearica Elefterie, di Bucureşti. Uspeţlu di numtâ fu ţânut la localulu Solange, di pi şoseaua Pantelimon. Lâ uram al Mihai Sima şi a li Corina Babu casâ di cheatrâ. Sâ nchirdâseascâ !

Tut cu teatru nâ duţim la Consţanţa, cu piesa al Toma Enache, Lali nida”, duu Ion Luca Caragiale. Aestâ fu viniri dicsearâ, pi28 agheazmăciune, la teatrul Elpis, di Constanţa. Zburâ directorul Lică Gherghilescu-Tanaşoca, şi diapoia Costa Damov. Zburâ şi Toma Enache, care feaţe unâ prezentare a filmului “Nu hiu faimos, ama hiu armân”, cu agiutorlu a treailerului a filmlului. Filmul va sintrâ tru chenematografiţe pi 25 sumedru. Piesa avu success la public.

A daua dzuâ, sâmbâtâ, 29 acheasmăciune, si feaţe unâ turlie di simpozion, care fu mediat di profesorulu Alexandru Gica, di la Suata culturalâ armâneascâ, di Bucureşti. Manifestarea avu loc tru localitatea Mihail Kogălniceanu, la restaurantul Adi Laur: fu dişcl’is di primarita di Kogălniceanu, Belu Ancuţa, deadun cu Costel Puiu, consilier; zburârâ Marian Diaconescu, lector la Universitatea di Bucureşti, tema Moscopole şi triţearea a hoarâl’ei sum patriomniul Unesco.

Alexandru Gica prezentă ca temâ figura al Gogu Puiu, care eara di Kogălniceanu. Unâ lucrare prezentă şi Dumitru Piceava. Zburâ şi Corneliu Zeană, un comentariu feaţe Lilfteri Naum. Citi poezii di al’ei Kira Manţu, poetâ armânâ.

Pictoriţa Laura Armeanu, aduse taboluri di a l’ei cu teme armâneşti, Mihai Tugearu aduse sculpturi şi picturi..

Participanţâl’i si dusirâ la Muzeulu Gheorghe Celea a fundaţil’ei Muşata Armânâ, iu l’i aştiptarâ nicuchirl’i Elena şi Wili Wisoşenschi zburârâ trâ exponate: lucuri artizanale, obiecte arheolghiţe, icon’i şi alte lucre.

Lâ furâ prezentate proiecile pi care li fac la muzeu şi pi care li au tru plan.