Agenda aromana 2013.09.24

Filmul Aromanii ale Maria Cica, pi care lu prezintâ di astâvearâ televiziunea românâ, pi canalul TVR2. Aualtadz dumânicâ, 22 agheazmăciune, dzua a echinocţiului di toamnâ, fu partea a daua di-tru România, armân’l’i viniţ tru România, acşi dupu tru alte dauâ episoade l’I aveam vidzutâ armân’l’i di-tru Gârţie, şi tru alte dauâ episoade di ma nintea, armân’l’I di-tru Albania. La armân’l’i di-tru Gârţie, Maria Cica nâ avea dusâ Aminciu, şi nâ spusâ şi unâ leghendâ di aclo, cum furâ alas ate ndrepturi mări a armân’lor tru imperiul ottoman. Leghenda spune că un vizir condamnat la moarte fu ascumtu di armân’l’i di Aminciu. Easte spus şi momentul istoric, anlu pi la 1650. Cându sultanlu si feaţe pişman trâ moartea a vizirului, aestu vine şi si spuse a sultanului, care si mindui sâ facâ un ghine a armân’lor care agiutarâ ca lathoslu a lui di monmentu s-poatâ sibâ ndriptat. Unâ istorimâ similarâ nâ spune şi un coronicar di-tru România, Ion Neculce (1672-1745). El spune tru letopiseţulu a lui trâ un turcu şi un albanez, poate albanezlu s-eara armân ?, care eara di-tru idia hoarâ, ditru Albania, hoara Chiupriuli. Ca soţ cându si dispârţârâ, el’i dzâsirâ că va sâ si agiutâ cându va sâ agiungâ oamin’I mări, cama multu ficirolu turcu minduia el’i că are şanse, hiinda turcu, tra sâ agiungâom mare. Şi agiumse ma amânat turcu. Şi, cum albanezlu eara capuchehaie pi nâng domn’il’i di-tru statile vlahe di nordu di Dunâre, la Istanbul, soţlu a lui agiumtu vizir, lu feaţe domnu tru Ţara Româneascâ, Valahia.

Hristu Steriu, 03.10.2013, 22:05

Filmul Aromanii ale Maria Cica, pi care lu prezintâ di astâvearâ televiziunea românâ, pi canalul TVR2. Aualtadz dumânicâ, 22 agheazmăciune, dzua a echinocţiului di toamnâ, fu partea a daua di-tru România, armân’l’i viniţ tru România, acşi dupu tru alte dauâ episoade l’I aveam vidzutâ armân’l’i di-tru Gârţie, şi tru alte dauâ episoade di ma nintea, armân’l’I di-tru Albania. La armân’l’i di-tru Gârţie, Maria Cica nâ avea dusâ Aminciu, şi nâ spusâ şi unâ leghendâ di aclo, cum furâ alas ate ndrepturi mări a armân’lor tru imperiul ottoman. Leghenda spune că un vizir condamnat la moarte fu ascumtu di armân’l’i di Aminciu. Easte spus şi momentul istoric, anlu pi la 1650. Cându sultanlu si feaţe pişman trâ moartea a vizirului, aestu vine şi si spuse a sultanului, care si mindui sâ facâ un ghine a armân’lor care agiutarâ ca lathoslu a lui di monmentu s-poatâ sibâ ndriptat. Unâ istorimâ similarâ nâ spune şi un coronicar di-tru România, Ion Neculce (1672-1745). El spune tru letopiseţulu a lui trâ un turcu şi un albanez, poate albanezlu s-eara armân ?, care eara di-tru idia hoarâ, ditru Albania, hoara Chiupriuli. Ca soţ cându si dispârţârâ, el’i dzâsirâ că va sâ si agiutâ cându va sâ agiungâ oamin’I mări, cama multu ficirolu turcu minduia el’i că are şanse, hiinda turcu, tra sâ agiungâom mare. Şi agiumse ma amânat turcu. Şi, cum albanezlu eara capuchehaie pi nâng domn’il’i di-tru statile vlahe di nordu di Dunâre, la Istanbul, soţlu a lui agiumtu vizir, lu feaţe domnu tru Ţara Româneascâ, Valahia.

Easte interesantu cum şi-u aduc aeste dauâ istorime, şi easte aporape obligatoriu ca unâ di eale s-hibâ maşi unâ imitaţie dupu alantâ. Un ahtare lucru nâ spune că istoirma circulă lişor piste apile ale Dunăre, anamisa di armân’i şi român’i, di vlahl’i nordu şi sud-dunărean’i. Cu aestâ istorimâ putem s-agiundzim şi la episodul a filmului, di pi 22 agheazmăciune. Maca tru protul episod di-tru România si spuse vârâ tulie tricutlu a armân’lor şi activitatea a lor anticomunistâ, tru partea a daua episodulu di 22, si prezintâ chirolu di tora şi minduita a specialiştilor şi nispecialiştilor trâ chirolu ţi v’ine. Fu prezenta un embur armân, a cure featâ, absolventâ di spcialitate econmicâ la unâ facultate di-tru Anglia u feaţe pracica du facultatea la firma a tat-sui. Armân’l’i suntu oamin’i lucrăori şi care au susces tru afaceri, suntu bun’i emburi. Fu prezentatâ unâ secventâ şi cu unâ şcoalâ di-tru Dobrgogea, di iu eara şi emburlu, şi care easte reghiunea di-tru România, iu are cama mulţâ armân’i. La şcoala prezentatâ elevil’i eara armân’i, şi dascalul zbura şi el armâneaşte, ama nu eara ca el’i, el eara român. Adică mâsturlâchea a armân’lor tra sâ si facâ vruţ, iara tru horile iu armân’l’I suntu majoritari, alanţâ nveaţâ şi el’I armâneaşte, iara trâ român’i easte cu ahât ma lişor sâ nveaţâ armâneaşte.

Cu tute aeste si agiumse la unâ crizâ di identitate, tra s-czâţim dupu titlul a unei confenriţâ ale Academician Matilda Caragiu-Marioţeanu, di-tru ianuariu 2005. Tora Maria Cica nâ prezintâ pârearea, de faptu poziţia ştiinţificâ a unui numir di oamin’i di ştiinţâ. Lista di ţinţe profesori easte, austriaclu Max Demeter Peyfuss, un nipot dupu ma multe bârne a unui armân, Dimitrie Tirca, fudzit di Moscopole, şi agiumtu tru Imperiul austro-ungar, iu-şi mârtă feata cu un austriac, ghirmanlu Theodor Kahl, a cure nicuchirâ easte armnâ, armân’l’i, Matilda Caragiu, Neagu Djuvara, a cure mamâ eara românâ, di la nordu di Dunăre, şi Nicolae-Şerban Tanaşoca. Poziţia cama nuetra pare s-eara aţea a cercetătorului Tede Kahl, ţi dzâţea că armân’l’I au ligâturâ şi cu greţl’I, cu care si uidiseaşte cultura şi spiritualitatea, şi cu român’l’I, limba easte aproapea unâ. Tut cam aşi minduiaşte şi profesorlu Max Demeter Peyfuss, un fostu studentu ale Matilda Caragiu Marioţeanu, care dzâţea că problema poate sibâ vidzutâ di dauâ punte di videare, un ştiinţific, limba hiinda aproapea unâ, şi un diplomatic, hiinda ghine dzâţea el tra s-lâ si da ndrpeturi a armân’lor tama cum li caftâ el’i. Maitlda Caragiu marioţeanu, ca lingvistu, zburâ di limba ţi u zburăscu armân’l’I, ama dzâse că nu easte unâ limbâ sepraratâ, că easte maşi grailu di-n casâ a armân’lor. Istoriclu Neagu Djuvara, pricum şi istoriclu Nicolae Şerban Tanaşoca si referirâ la câftarea di minoritate, pi care u dezaprobarâ, ca pi unâ mare absurditate, dzâţea Neagu Djuvara.

Di la m’iclu, la marile ecran di filme !

Bazat pi Dodecaloglu ale Matilda Caragiu Marioţeanu, reghjizorlu Toma Enache si mindui la un schenariu, aşi cum ghine ştiţ, a filmuolui ţi el lu turnă, cu numa “Nu hiu faimos, ama hiu armân”. Maca filmul al Stere Gulea, “Esc nâ babâ comunistâ”, are vârâ mes di cându avu [premiera, la festivalul Anonimul, di Sfântu Gheoghe, şi diapoia, la vâr si[ptâmân`, pi 23 agustu, avu premkiera tru săl’urle di chinemaftograf, tut cu intervalul di vârâ mes di dzâle putem sâ zburâm dispri filmul al Toma Enache, care la doi meşi di intrarea tru chinematografe, pi 23 di agustu, a filmuui al Sterre Gulea, va-s intrâ pi 25 di meslu sumedur, tru chinematografe, pi mările ecrane din România, şi “armânlu faimos”.

Easte un lungumetraj, alidzem di pi internet, “ ţi

marchează debutul lui Toma Enache în regia de film, dar şi o premieră în industria cinematografică românească, filmul Nu sunt faimos, dar sunt aromân va ajunge pe marile ecrane din 25 octombrie, fiind distribuit de MediaPro Distribution, conform unui comunicat remis redacţiei. Regizor artistic, actor şi poet, Toma Enache realizează un proiect cinematografic unic în ţară prin dialogurile în exclusivitate în limba aromână, echipa de actori şi realizatori formată aproape integral din aromâni şi printr-o poveste romanţată, centrată pe originile poporului aromân. Producţia are un buget de aproximativ 360.000 de euro, finanţarea acestuia provenind în totalitate din surse private. “Nu sunt faimos, dar sunt aromân (Nu hiu faimos ama hiu arman) este o dramă romantică ce descrie călătoria lui Toni Caramuşat, un regizor faimos, pornit în căutarea adevărului absolut despre originea neamului său.

Easte Primul film aromân, cu topmodelul Linda Croitoru di la Hollywood, dzâţe

Sinziana Ionescu

Treaţinm di la filmu, la poezie !

Siptâmâna tricutâ spuneam zboarâle a poetâl’ei Kira Manţu tru care fâţea prezentarea a unui poet di-tru Arbinişie, pi care meslu aestu lu l’irtă Dumnidză. U duţim ninte prezentarea faptâ di Kira Manţu. Poeta nâ da nişte zboarâ a poetului işişi, Ilia Colonia:

Di naturâ escu romanticu, njilâosu, durutu shi voiu sâ stau tu singurami. Nu beau tsiva alcoolic, nicâ cafei, ma duanea u beau. Mi arâseashti ma multu muzica rock shi atsea instrumintalâ. Nu zburăscu cu oaminji tsi nu lja hâbari di artâ, culturâ shi alti ahtări. Arâsescu pictura clasicâ.

Mi au vrutâ shi feati musheati, ti cari am scriatâ. Mini scriu, ma dzâlj-u, singurâ ti-atselji tsi nj-au undzitâ a njia shi ti atselji icâ ti atseali tsi lj-amu cunuscutâ tu bana-a mea. Shi, ti niscântsâ tsi nj-au gritâ altsâ. Arariori fândâzii. Amu cunuscutâ ahântu multsâ oaminj câtu nu potu sâ scriu ti nâsh shi s-bânedz unâ sutâ di anji. Scriu-ncrutsiljatu pi crivati. Dininti tsânu unâ careclâ pi cari bagu tifterea. Amu memorii bunâ shi ninga adyivâsescu fârâ yilii. Aestu escu mini.“

[…]

Ia, vini kirolu shi Ilia Colonja, cu-nyrâpserli-a lui, mutâ unu muru la adârâmintulu a limbâljei armâneascâ. Adârâmintulu cari s-mutâ dzuuâ di dzuuâ, acâ yinu altsâ cari surpâ di elu…

Cumu dzâtseamu, Ilia Colonja nu avu tihi sâ s-ducâ tu analtili sculii, ama ca autodidactu, cu mari vreari sh-copusu, putu s-alinâ atsea scarâ anyisatâ di multsâ tiniri, scarâ cari ti-agiutâ s-ti mutsâ pânâ tu-analtulu tseru-mplinu di mushutets a litiraturâljei, a poeziljei, ali muzicâ.

Ia tsi dzâtsi tu unâ prozâ: Shtiamu câ lumea ari shapti mushutets. Ti mini libra (cartea) eara a opta mushuteatsâ. Tu-unâ câlivâ nvâlitâ cu palji di sicarâ, sumu lunjina galbinâ di cândilâ, a njia-nj ishea dininti, pritu frândzâli di libri, ca pi-unu ecranu, soi-soi di oaminji… Dicara loamu tu mânâ unâ librâ nauâ, mi-acâtsa ca heavrâ shi trimburamu niheamâ.“

Ilia Colonja agiumsi unu poetu shi prozatoru di simasii tu litiratura armâneascâ di adzâ shi numa a lui s-adrâdâpsi cu tinjii ninga alântoru poets armânji di adzâ ditu Arbinishii, dzase Kira Mantsu.