Agenda aromână

Anunţu trâ Concurs RRI: “Maramureş — cultură şi tradiţii în inima Europei”

Hristu Steriu, 06.12.2017, 20:58

Anunţu trâ Concurs RRI: “Maramureş — cultură şi tradiţii în inima Europei”

Vruţ soţ, RRI vă invită să participaţ la un nou concurs cu premii, “Maramureş — cultură şi tradiţii în inima Europâl’ei”, dedicat a unuia di aţeale mai muşatile şi vizitate judeţe din România, Maramureş, situat în nordul a ţarâl’ei.

Situat în chentrul geografic a Europâl’ei, Maramureşulu are faschinată/măghipsită di totâna pri-tru muşateaţa a peisajelor şi ospitalitatea locuitorilor. Maramureşulu oferă a turiştilor numeroase atracţii culturale, istoriţe, ecleziastiţe, ama şi locuri încântătoare, trâ priimnări şi drumeţii sau turism de aventură. Bâseriţâle de lemnu din patrimoniul UNESCO, în numer de 8, reprezintă maşi ună di atracţiile a Maramureşului. Prinde să hibă amintită Rezervaţia Biosferâl’ei Parcul Natural Munţii Rodnei, ama nu putem s-agârşim avdzâtulu şi insolitulu Chimitir Vesel/ Chindisit cu Buiei de la Săpânţa sau Mocăniţa” de pe Valea Vaserului, poate ultima cale ferată forestieră activă care funcţioneadză cu locomotive cu abur. Construcţia calil’ei ferată arhiusi tru 1930, iar lundzimea totală easte de circa 60 de kilometri. Ună parte di aestu traseu easte inclus într-un circuit turistic.

Chimitirulu Vesel/ Chindisit cu Buiei dateadză de la giumitatea an’ilor 1930 şi easte creaţia artistului popular Stan Ion Pătraş. Catheună cruţe easte pictată de aradă cu un fundal albastru, aşi-numitulu nalbastru de Săpânţa“ şi are ună şcurtă poezie scrisă la persoana I. Catheun poem conţâne numa ţilui decedat, precum şi un aspectu esenţial din-tru bana a luştui, de multe ori satiric.

Muşateaţa locurilor şi turlia cum suntu a oamen’ilor, păstrători de tradiţii autentiţe, îl’i încââtă pi xen’i. Nu că easte maşi ună tihiseare prinţul Charles a Maril’ei Britanie are proprietăţ tru hoara Breb. Hibă că viziteadză municipiulu Baia Mare, cu a lui emblematic Turnu a lu Ştefan, hiba că agiundz în Sighetu Marmaţiei, iu si născu laureatulu Nobel trâ pace Elie Wiesel, turistul easte încântat de Maramureş.

Vă invităm/vă grim să urmăriţ emisiunile RRI, site-ul www.rri.ro şi profilurile de Facebook, Google+, LinkedIn, să răspundiţ corectu, în scris, la îndauă întrebări şi puteţ să amintaţ. Concursul va dureadză până pe 30 brumar 2017, data a poştâlei (respectiv 30 brumar ora 24.00, ora României, trâ mediul online).

Premiile şi menţiunile a concursului va hibă obiecte de promovare culturală a Maramureşului. Concursul easte organizat împreună cu Consiliul Judeţean Maramureş, Primăria Municipiului Baia Mare, Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», Filiala Baia Mare a Uniunii Artştilor Plastici, Episcopia Ortodoxă Română a Maramureşului şi Sătmarului.

Şi tora, întrebările:

– În ţe parte a Româniilei se aaflă judeţulu Maramureş?

– Cum se numeaşte un avdzât monumentu de artă funerară, ună di principalile atracţii a zonâl’ei?

– Câte bâseriţ meramureşane di lemnu sunt incluse pe lista patrimoniului mondial UNESCO?

– Care easte câsâbălu reşedinţă de judeţ?

Vă câftăm/va paraclasim să nă scriiţ ţe vâ feaţe să participaţ la concursu şi, mai multu, câţe ascultaţ emisiun’ile RRI sau nă urmăriţ în mediul online. Coordonatile a noastre sunt nealăxite: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro………. Aşteptăm răspunsurile a dvs. până la 30 brumar 2017, data a poştâl’ei (respectiv 30 brumar ora 24.00, ora a Româniilei, trâ mediul online). Regulamentul a concursului poate să hibă aflat pi site-ul RRI şi pe Facebook. Succes! (Eugen Cojocariu, Alecu Marciuc)

111111111111111111

Omulu a Anului 2017 la RRI

Vruţ soţ, RRI u duţe ninte tradiţionala lui anchetã de opinie anamisa di ascultãtori şi utilizatoril’i de Internet şi reţele sociale şi vă provoacă la un nou exerciţiu, sperăm interesant.

Vă paracalisim să decideţ care di personalităţâle a prezentului şi-au bâgata amprenta ţel mai mult, în sensu pozitiv, asupra a lumil’ei tru anulu 2017. Ne pregătim/îndreadzim sã-l desemnăm, pe baza a opţiun’ilor a voastre scrise, “Omulu a anului 2017 la Radio România Internaţional”. Care va hibă aestua/aeasta şi, mai multu, că ţe? Va hibă un om politic, un lider de opinie, un om de afaceri, un mare sportiv, un artistu celebru, un om de ştiinţă sau vârâ insu necunoscut a marelui public, ama cu ună istorimă exemplară? Rãspunsul vã aparţâne, cum easte arada!

Aşteptãm propunerile dvs., precum şi motivarea lor, cât mai rapid, directu pe site, la www.rri.ro, pitricânda un comentariu la articol, prin e-mail la arom@rri.ro….., pe profilurile a noastre de Facebook, Google+, Twitter şi LinkedIn sum formă de comentariu, prin fax la 00.4021.319.05.62 sau prin poştă, la adresa Radio România Internaţional, strada General Berthelot nr. 60-64, sectorul 1, cod 010165 (PO Box 111), Bucureşti, România.

Aduţim aminte că “Omulu Anului 2016 la RRI” fu desemnat preşedintele american Donald Trump. Va-s anunţăm care easte “Omulu a anului 2017 la RRI” tru emisiun’ile de luni, 1 ianuarie 2018.

1111111111111111111111

La bitisita a mesului ţi tricu, mesulu sâmedru, după numa sărbătoaril’ei a Sâmtului Dimetru di Tesalonic ama şi aţel di-tru localitatea Basarbi care fu aleptu vigl’itor a câsâbălui Bucureşti, municipalitaea a luştui câsâbă, lo apofasea tru dzua a lui di bitisită, 31 sâmedru tra s-facă ună mare tim’ie a doi român’i di fară arămanească, care pri-tru activitatea a lor adusiră mare prestigiu a li Românie: Simona Halep şi Ion Caramitru. Consiliul General a Municipiului Bucureşti lo apofasea tru şedinţa di-tru bitisita a mesului tra să acordă titlul di cetăţean di onoare a municipiului Bucureşti a luştor doi arămăn’i, a li Simona Halep trâ performanţile a l’ei sportive, şi a lu Ion Caramitru, actor şi regizor, direcorulu a Teatrului Naţional Bucureşti, şi, aduţim aminte, şi preşedinte a Societatil’ei di cultură macedo-română, fondată ninca di-tru anulu 1880.

1111111111111111111111111

Siptămâna ţi tricu avu loc un evenimentu pi care Radio România lu organizeadză di 24 di an’i. Pănăghirulu/Târgul Internaţional Gaudeamus — Carte di înviţătură 2017 fu organizat tru dzâlile 22-26 brumar, canda şi tra să ţână isape că anulu aestu easte ediţia 24, la giumitatea a perioadâl’ei 22-26 brumar. După cum spuse tru un interviu publicat tru revista “Lumina”, şi directorulu a Chentrului Cultural Media a Radio România, Attila Vizauer (intervievat di Daniela Şontică), invitatulu di special a Pânâghirului fu, nu ca alţâ an’I unâ ţară, că fu unâ organizaţie — Uniunea Europeană. Şi aestu lucru, dzâse Attila Vizauer, si datoreadză a mai multor lucre, mai multor momente aniversare: 60 di an’I di la semnarea a Tratatului de la Roma, 30 di an’i di la lansarea a programului Erasmus şi 10 an’I di la aderarea a Româniil’ei la Uniunea Europeană. Preşedinte di onoareaq a Pânâghirului fu scriitorulu Matei Vişniec, care fu propus tamam di Uniunea Europeană, vahi di aform’ia că Matei Vişniec, ţi bâneadzâ în Franţa, easte roman care fudzi din România şi tora bâneadză Paris.

La bitisita a Pânâghirului Gaudeamus feaţe ună declaraţie preluată în mass-media, ligat di aestu pânâgh’ir internaţional, şi direcotrulu gheneral a Societatil’ei Română di Radiodifuziune, Georgică Severin. Aduţim aminte că programulu Erasmus, loat tru isape ca ună di treile momente aniversare la Gadeamus 2017, fu iniţiat tru anulu 1987, tru alonar, tricură di atumţea 30 di an’i, si referă la accesulu a studenţâlor tru universităţâle ale Uniune Europeană, nu maşi tru ţara iu au cetăţenie, şi numa easte după aţea a nviţatului olandez, filozof şi călugăr catolic, Desiderius Erasmus din Rotterdam, loat ca exemplu tru aestă acţiune di modilitate şi program a cure numă fu uidisită pri-tru acronime după numa a lui “EuRopean community Action Scheme for the Mobility of University Students”, expresie tru care zboarâle au în cap, ca inţeput, literile E-R-A-S-M-U-S. Erasmus b`nă şi lucră tru mai multe locuri din Europa tra să-şi extindă cunoştinţele şi să aibă ună prespectivă din mai multe puncte di videare (“lived and worked in many places in Europe to expand his knowledge and gain new insights”). Cu 30 di an’I ninte di institutirea programului Erasmus, avem ligat di momentul aniversar cama îndipărtat, aoa şi 60 di an’I, – simnarea a Tratatului di la Roma, tru marţu 1957, cându fu instituită CEE — Comunitatea economică europeană. Tratatulu fu atumţea simnat di 6 ţări: Franţa, Germania de Vest, Olanda, Italia, Belgia şi Luxemburg.