Agenda aromână
Anunţu trâ Concurs RRI: “Maramureş — cultură şi tradiţii în inima Europei”
Hristu Steriu, 15.11.2017, 22:17
Anunţu trâ Concurs RRI: “Maramureş — cultură şi tradiţii în inima Europei”
Vruţ soţ, RRI vă invită să participaţ la un nou concurs cu premii, “Maramureş — cultură şi tradiţii în inima Europâl’ei”, dedicat a unuia di aţeale mai muşatile şi vizitate judeţe din România, Maramureş, situat în nordul a ţarâl’ei.
Situat în chentrul geografic a Europâl’ei, Maramureşulu are faschinată/măghipsită di totâna pri-tru muşateaţa a peisajelor şi ospitalitatea locuitorilor. Maramureşulu oferă a turiştilor numeroase atracţii culturale, istoriţe, ecleziastiţe, ama şi locuri încântătoare, trâ priimnări şi drumeţii sau turism de aventură. Bâseriţâle de lemnu din patrimoniul UNESCO, în numer de 8, reprezintă maşi ună di atracţiile a Maramureşului. Prinde să hibă amintită Rezervaţia Biosferâl’ei Parcul Natural Munţii Rodnei, ama nu putem s-agârşim avdzâtulu şi insolitulu Chimitir Vesel/ Chindisit cu Buiei de la Săpânţa sau Mocăniţa” de pe Valea Vaserului, poate ultima cale ferată forestieră activă care funcţioneadză cu locomotive cu abur. Construcţia calil’ei ferată arhiusi tru 1930, iar lundzimea totală easte de circa 60 de kilometri. Ună parte di aestu traseu easte inclus într-un circuit turistic.
Chimitirulu Vesel/ Chindisit cu Buiei dateadză de la giumitatea an’ilor 1930 şi easte creaţia artistului popular Stan Ion Pătraş. Catheună cruţe easte pictată de aradă cu un fundal albastru, aşi-numitulu nalbastru de Săpânţa“ şi are ună şcurtă poezie scrisă la persoana I. Catheun poem conţâne numa ţilui decedat, precum şi un aspectu esenţial din-tru bana a luştui, de multe ori satiric.
Muşateaţa locurilor şi turlia cum suntu a oamen’ilor, păstrători de tradiţii autentiţe, îl’i încââtă pi xen’i. Nu că easte maşi ună tihiseare prinţul Charles a Maril’ei Britanie are proprietăţ tru hoara Breb. Hibă că viziteadză municipiulu Baia Mare, cu a lui emblematic Turnu a lu Ştefan, hiba că agiundz în Sighetu Marmaţiei, iu si născu laureatulu Nobel trâ pace Elie Wiesel, turistul easte încântat de Maramureş.
Vă invităm/vă grim să urmăriţ emisiunile RRI, site-ul www.rri.ro şi profilurile de Facebook, Google+, LinkedIn, să răspundiţ corectu, în scris, la îndauă întrebări şi puteţ să amintaţ. Concursul va dureadză până pe 30 brumar 2017, data a poştâlei (respectiv 30 brumar ora 24.00, ora României, trâ mediul online).
Premiile şi menţiunile a concursului va hibă obiecte de promovare culturală a Maramureşului. Concursul easte organizat împreună cu Consiliul Judeţean Maramureş, Primăria Municipiului Baia Mare, Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», Filiala Baia Mare a Uniunii Artştilor Plastici, Episcopia Ortodoxă Română a Maramureşului şi Sătmarului.
Şi tora, întrebările:
– În ţe parte a Româniilei se aaflă judeţulu Maramureş?
– Cum se numeaşte un avdzât monumentu de artă funerară, ună di principalile atracţii a zonâl’ei?
– Câte bâseriţ meramureşane di lemnu sunt incluse pe lista patrimoniului mondial UNESCO?
– Care easte câsâbălu reşedinţă de judeţ?
Vă câftăm/va paraclasim să nă scriiţ ţe vâ feaţe să participaţ la concursu şi, mai multu, câţe ascultaţ emisiun’ile RRI sau nă urmăriţ în mediul online. Coordonatile a noastre sunt nealăxite: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro………. Aşteptăm răspunsurile a dvs. până la 30 brumar 2017, data a poştâl’ei (respectiv 30 brumar ora 24.00, ora a Româniilei, trâ mediul online). Regulamentul a concursului poate să hibă aflat pi site-ul RRI şi pe Facebook. Succes! (Eugen Cojocariu, Alecu Marciuc)
111111111111111111
După cum vâ avem spusă, la giumitatea mesului ţi tricu, pi 13 sâmedru fu votată leadzea a minorităţâlor, tru Parlamentul di Tirana. Arada di alte optu minorităţ etniţe, arămăn’il’i din Albania trecură di la statulu di minoritate lingvistică şi culturală, la statulu di minoritate naţională, calitate în care va să beneficiadză, va să si hârâsească di agiutor din partea a statului albanez tra să-şi ţănă identitatea naţională, precum şi di agiutor din partea a statului român, ţi va poată să-şi agiută comunitata singh’ene/înrudită/di ună limbă, din Republica Albania. La biisita a mesului, pi 28 sâmedru fu marcată, cu unâ conferinţă pi teme di lingvistică, unitatea di limbă a dialectelor dus-dunăreane a limbâl’ei română, cu român’il’i di la nordu di Dunăre. Conferinţa avu loc la Teatrul Naţional di Bucureşti, a cure director easte actorulu şi reghizorulu Ion Caramitru, avânda şi calitatea tra s-poatâ sâ organizeadză aestu evenimentu ca preşedinte a Socitatil’ei di Cultur Macedo-Română. Conferinţa avu numa “Unitatea etnică şi lingvisitcă a aromân’ilor, meglenoromân’ilor şi istroromn’ilor, cu român’il’i din nordul a li Dunăre”. Pi şcurtu: dialectile sud-dunăreane. Şi, si prezentă specificulu a catheunui dialectu în parte.
După cum si exprimă preşedintile Ion Caramitru: “Identitatea a noastră, românitatea a noastră şi destinulu a noastru ligat di aestâ Ţară, di la nordu di Dunăre, România. După cum vâ avemu spusă,
la aestâ conferinţă participă şi fu invitată sâ spună îndauă zboarâ şi ministrulu trâ relaţia cu român’il’i di Pirtutţido, Andreea Păstârnac. Tru alocuţiunea a l’ei doamna ministru, arhiusi di la comunitatea teritorială a provinciilor di-tru imperiul roman şi aduse aminte momentul istoric importantu care fu retradzirea aureliană, ama continuitatea romanică si menţânu. Doamna ministru si referi la Strateghia naţională a guvernului roman mutrinda relaţia cu român’il’i di pretutţido, adoptată anulu aestu trâ perioada 2017-2020, care pruveade, în cadrul a mai multor proiecte colaborarea cu Academia Română tra s-hibă faptă unâ hartă lingvisitcă a dialectelor sud-dunăreane. Dumnil’ia a l’ei sumcundil’e importanţa pi care u da statulu a agiutorului ţrâ comunităţâle istoriţe şi trâ aţeale nale di român’i din afoara a graniţelor, ţi creă un minister separat tru guivernul a li Românie, Ministerulu a Român’ilor di pritut ţi do.
Conferinţa continuăă cu ună expunere, tut di punctu di videare a diplomaţiil’ei, susţânută di ambasadorulu a li Românie la Scopia, domnul Viorel Stănilă. Aşi cum feaţe prezentarea moderatorulu a conferinâl’ei, profesorulu doctor Nicolae Saramandu, Viorel Stănilă avu/are merite şi tru obţânirea a statului di minoritate a comunitatil’ei armânească din Albania, pri-tru eforturile şi activitaea a lui, cât fu, chiro di 4 an’i ambasador la Tirana. După ţi anunţă prezenta în sală şi a domnului Engheli Ciolacu, noulu preşedinte a suţâl’ei Arâmân’il’i di Albanie, Viorel Stănilă prezentă tema “Zburătoril’i a dialectelor sud-dunăreane a limbâl’ei română — ună perspectivă diplomatică.” Dumnil’ia a lui zbură di ma multe paliere a liştei perspectivă diplomatică şi sumcundil’e interesulu naţional trâ situaţia a comunităţâlor istoriţe, ama şi trâ aţeale contemporane/nou create(exemplu comunitatea din Italia şi aţea din Spania) di român’i. Dumnil’ia a lui si referi la tema a conferinţâl’ei şi scoase tru mighdane comunităţâle di aromân’I, meglenoromân’I şi istroromân’I, precum şi vlahil’I din Timoc şi Voivodina, 3 dialecte istoriţe a limbâl’ei română, respectiv un grai istoric a dialectului daco-român. Statulu român, ninca di la constituire si are preocupată di român’il’I din comunităţâle istoriţe. Viorel Stănilă spuse că diplomaţia îşi timil’iuseaşte poziţia pi cercetările a specialiştilor în lingvisti9că, şi tounăoară ţâne isape di documentile istoiţe, precum şi di aţeale diplomatiţe din perioada interbelică, editatea di Adina Berciu şi di Nicolae-Şerban Tanaşoca, l’irtat di dumnidză nu di multu chiro. Viorel Stănilă spuse şi un episod interesantu di cându eara ambasador la Tirana. Cum şi dzu moabete dun un arămăn, tru dialectu (pi care lu avea înviţată, după cum îl “divulgă”, tra s-dzâţim tru ghilimele ninca di cându îl’I era studfneu la universitatea Ovidius di Constanţa, şi pi care-l perfecţionă tru Albania), şi interlocutorulu feaţe observaţia: “ aţăia ţâ pare că eu nu ştiu că noi zburâm tut aţea limbă. Eu eram dus în Gercia di lucraiu şi eara şi nişte moldovean’i aclo, din Republica Moldovenească şi achicâseam tut ţi zbura”. Domnul Stanilă dzâse că şi colegil’i a lui mai tiniri di la ambasadă, îl’i dzâsiră ună oarâ cu ciudie: “Domnule ambasaor, ştiţ, că noi earam dumnica aestâ di nâ priimnăm pri-tru Albania, şi că nâ achicâseam fără greutate cu niscânţâ oamin’i care dzâţea şi el’i că suntu “rămăn’i” ?”.
În continuarea a conferinţâl’ei, după cum dzâse domnul Saramandu, si tricu la a daua parte, şţiinţifică, şi fură prezentate aţeale treie dialecte isoriţe, aromân, prezentat di Nicolae Saramandu, istroromân, prezentat di profesoara italiană di la Universitatea di Torino, iu preda limba română, doamna Federica Cugno, născută în România; profesor Petar Atanasov, di la Universitatea di Scopia, prezentăă dialectul megleno-român. Zburârâ Manuela Nevaci, cercetătător la Institulu di lingvistică, di Bucureşti, Nistor Bardu, profesor la Universitatea Ovidius, di Constanţa, care prezentă grailu armânescu di Grabova, hoara lui natală, di iu viniră pârinţâl’I a lui. Zbură şi cercetătoulu meglenit Emil Ţârcomnicu.