Agenda aromână
Anunţu trâ Concurs RRI: “Maramureş — cultură şi tradiţii în inima Europei”
Hristu Steriu, 15.11.2017, 21:46
Anunţu trâ Concurs RRI: “Maramureş — cultură şi tradiţii în inima Europei”
Vruţ soţ, RRI vă invită să participaţ la un nou concurs cu premii, “Maramureş — cultură şi tradiţii în inima Europâl’ei”, dedicat a unuia di aţeale mai muşatile şi vizitate judeţe din România, Maramureş, situat în nordul a ţarâl’ei.
Situat în chentrul geografic a Europâl’ei, Maramureşulu are faschinată/măghipsită di totâna pri-tru muşateaţa a peisajelor şi ospitalitatea locuitorilor. Maramureşulu oferă a turiştilor numeroase atracţii culturale, istoriţe, ecleziastiţe, ama şi locuri încântătoare, trâ priimnări şi drumeţii sau turism de aventură. Bâseriţâle de lemnu din patrimoniul UNESCO, în numer de 8, reprezintă maşi ună di atracţiile a Maramureşului. Prinde să hibă amintită Rezervaţia Biosferâl’ei Parcul Natural Munţii Rodnei, ama nu putem s-agârşim avdzâtulu şi insolitulu Chimitir Vesel/ Chindisit cu Buiei de la Săpânţa sau Mocăniţa” de pe Valea Vaserului, poate ultima cale ferată forestieră activă care funcţioneadză cu locomotive cu abur. Construcţia calil’ei ferată arhiusi tru 1930, iar lundzimea totală easte de circa 60 de kilometri. Ună parte di aestu traseu easte inclus într-un circuit turistic.
Chimitirulu Vesel/ Chindisit cu Buiei dateadză de la giumitatea an’ilor 1930 şi easte creaţia artistului popular Stan Ion Pătraş. Catheună cruţe easte pictată de aradă cu un fundal albastru, aşi-numitulu nalbastru de Săpânţa“ şi are ună şcurtă poezie scrisă la persoana I. Catheun poem conţâne numa ţilui decedat, precum şi un aspectu esenţial din-tru bana a luştui, de multe ori satiric.
Muşateaţa locurilor şi turlia cum suntu a oamen’ilor, păstrători de tradiţii autentiţe, îl’i încââtă pi xen’i. Nu că easte maşi ună tihiseare prinţul Charles a Maril’ei Britanie are proprietăţ tru hoara Breb. Hibă că viziteadză municipiulu Baia Mare, cu a lui emblematic Turnu a lu Ştefan, hiba că agiundz în Sighetu Marmaţiei, iu si născu laureatulu Nobel trâ pace Elie Wiesel, turistul easte încântat de Maramureş.
Vă invităm/vă grim să urmăriţ emisiunile RRI, site-ul www.rri.ro şi profilurile de Facebook, Google+, LinkedIn, să răspundiţ corectu, în scris, la îndauă întrebări şi puteţ să amintaţ. Concursul va dureadză până pe 30 brumar 2017, data a poştâlei (respectiv 30 brumar ora 24.00, ora României, trâ mediul online).
Premiile şi menţiunile a concursului va hibă obiecte de promovare culturală a Maramureşului. Concursul easte organizat împreună cu Consiliul Judeţean Maramureş, Primăria Municipiului Baia Mare, Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», Filiala Baia Mare a Uniunii Artştilor Plastici, Episcopia Ortodoxă Română a Maramureşului şi Sătmarului.
Şi tora, întrebările:
– În ţe parte a Româniilei se aaflă judeţulu Maramureş?
– Cum se numeaşte un avdzât monumentu de artă funerară, ună di principalile atracţii a zonâl’ei?
– Câte bâseriţ meramureşane di lemnu sunt incluse pe lista patrimoniului mondial UNESCO?
– Care easte câsâbălu reşedinţă de judeţ?
Vă câftăm/va paraclasim să nă scriiţ ţe vâ feaţe să participaţ la concursu şi, mai multu, câţe ascultaţ emisiun’ile RRI sau nă urmăriţ în mediul online. Coordonatile a noastre sunt nealăxite: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro………. Aşteptăm răspunsurile a dvs. până la 30 brumar 2017, data a poştâl’ei (respectiv 30 brumar ora 24.00, ora a Româniilei, trâ mediul online). Regulamentul a concursului poate să hibă aflat pi site-ul RRI şi pe Facebook. Succes! (Eugen Cojocariu, Alecu Marciuc)
111111111111111111
Evenimentu la Muzeul Ţăranului Român. La Muzeulu Naţional a Horiatului Român, di Bucureşti easte anunţată ună expoziţie, di ma mulţă meşi, a cure vernisaj are loc vineri, 10 brumar, în Sala Foaier, la Muzeulu Naţional – cum dzâsim – a Horiatului Român. Expoziţia are numa “CuTenda” — paramite cu aromân’i, şi va hibă dişcl’isă tru chirolu (în perioada) 10 brumar 2017- 10 di şcurut 2018. După cum dzâc organizatoril’I, aestâ expoziţie easte “concepută sub forma a unui eseu vizual”, şi “reconstruiaşte simbolic şi fragmentar — imaghinarului armânescu ca parte a imaghinarului a culturilor balcaniţe aflate în continună minare”. Expoziţia ufiliseaşte “mărturii, autoreprezentări, texte şi elemente di patrimoniu material şi imaterial”.
Imaginile-martor şi obictele arhetipale a comunitatil’ei aromână suntu b`gate la contribuţie: calea, ca un armân tut pit căl’iuri, muntile, cârâvanea, oile, fâlcarea, călivile, hoara, cumbulogh’ile, hlambura, cârlibana a cârligului di oi. Aeste lucre definescu relaţiile cu lumea arhaică: aţeale cu natura, cu animalile, cu zânatea; eal;e spun sensul a călătoriilor.
Tru textul care anunţă aestâ expoziţie nâ si spune că deadun cu fotografiile di arhivă, cu textile etnografiţe, istoriţe sau autorbiografiţe — ca reprezentătri a unei lume veacl’e armânească – suntu spuse imaghini, obiecte, înreghistrări audio şi video, di-tru locurile iu aua b`nată armân’il’I, cu exemple di hoare: Peştera, Velingrad, Rakitovo, Dupniţa, Mulovişte, Cruşevo, Bitola, Ştip, di-tru Vârghârie şi Machidunia di Scopia iugoslavă, ama şi din România, cum suntu: Camena, Beidaud, Stejaru, Sinoe, Calăraşi, Slobozia, Pipera, Constanţa, Bucureşti.
Expoziţia easte parte a unui proiecu european, ţi are numa “Cu Tenda”, spusă mai pi şcurtu. Proiectul easte co-finanţat pri-tru programulu Europa Creativă a Uniunil’ei Europeană (2015-2019), şi easte derulat în parteneriat cu Association Center for Intercultural Dialog — Kumanovi din Republica Macedonia, O.R.S. Osservatorio rocerca soaciale. Cenro Studi, Politiche e Ricercvhe Sociali, din Italia şi Universitatea “Paisii Hilendarski”, di Plovdiv, Bulgaria. Di aţea afom’ia, a luştui parteneriat, expoziţia di la Muzeul Ţăranului Român va hibă itineranţă şi în ţările partenere, di-tru mesulu apriir 2018.
Coordonatoulu/curatorulu a liştei expoziţie easte artisutlu plastic Lila Passima. Expoziţia va poată s-hibă vizitată 6 dzâle pi septămănă, maşi lunea hiindalui încl’isă.
