Agenda aromână

Anunţu trâ Concurs RRI: “Maramureş — cultură şi tradiţii în inima Europei”

Hristu Steriu, 31.10.2017, 23:01

Anunţu trâ Concurs RRI: “Maramureş — cultură şi tradiţii în inima Europei”

Vruţ soţ, RRI vă invită să participaţ la un nou concurs cu premii, “Maramureş — cultură şi tradiţii în inima Europâl’ei”, dedicat a unuia di aţeale mai muşatile şi vizitate judeţe din România, Maramureş, situat în nordul a ţarâl’ei.

Situat în chentrul geografic a Europâl’ei, Maramureşulu are faschinată/măghipsită di totâna pri-tru muşateaţa a peisajelor şi ospitalitatea locuitorilor. Maramureşulu oferă a turiştilor numeroase atracţii culturale, istoriţe, ecleziastiţe, ama şi locuri încântătoare, trâ priimnări şi drumeţii sau turism de aventură. Bâseriţâle de lemnu din patrimoniul UNESCO, în numer de 8, reprezintă maşi ună di atracţiile a Maramureşului. Prinde să hibă amintită Rezervaţia Biosferâl’ei Parcul Natural Munţii Rodnei, ama nu putem s-agârşim avdzâtulu şi insolitulu Chimitir Vesel/ Chindisit cu Buiei de la Săpânţa sau Mocăniţa” de pe Valea Vaserului, poate ultima cale ferată forestieră activă care funcţioneadză cu locomotive cu abur. Construcţia calil’ei ferată arhiusi tru 1930, iar lundzimea totală easte de circa 60 de kilometri. Ună parte di aestu traseu easte inclus într-un circuit turistic.

Chimitirulu Vesel/ Chindisit cu Buiei dateadză de la giumitatea an’ilor 1930 şi easte creaţia artistului popular Stan Ion Pătraş. Catheună cruţe easte pictată de aradă cu un fundal albastru, aşi-numitulu nalbastru de Săpânţa“ şi are ună şcurtă poezie scrisă la persoana I. Catheun poem conţâne numa ţilui decedat, precum şi un aspectu esenţial din-tru bana a luştui, de multe ori satiric.

Muşateaţa locurilor şi turlia cum suntu a oamen’ilor, păstrători de tradiţii autentiţe, îl’i încââtă pi xen’i. Nu că easte maşi ună tihiseare prinţul Charles a Maril’ei Britanie are proprietăţ tru hoara Breb. Hibă că viziteadză municipiulu Baia Mare, cu a lui emblematic Turnu a lu Ştefan, hiba că agiundz în Sighetu Marmaţiei, iu si născu laureatulu Nobel trâ pace Elie Wiesel, turistul easte încântat de Maramureş.

Vă invităm/vă grim să urmăriţ emisiunile RRI, site-ul www.rri.ro şi profilurile de Facebook, Google+, LinkedIn, să răspundiţ corectu, în scris, la îndauă întrebări şi puteţ să amintaţ. Concursul va dureadză până pe 30 brumar 2017, data a poştâlei (respectiv 30 brumar ora 24.00, ora României, trâ mediul online).

Premiile şi menţiunile a concursului va hibă obiecte de promovare culturală a Maramureşului. Concursul easte organizat împreună cu Consiliul Judeţean Maramureş, Primăria Municipiului Baia Mare, Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», Filiala Baia Mare a Uniunii Artştilor Plastici, Episcopia Ortodoxă Română a Maramureşului şi Sătmarului.

Şi tora, întrebările:

– În ţe parte a Româniilei se aaflă judeţulu Maramureş?

– Cum se numeaşte un avdzât monumentu de artă funerară, ună di principalile atracţii a zonâl’ei?

– Câte bâseriţ meramureşane di lemnu sunt incluse pe lista patrimoniului mondial UNESCO?

– Care easte câsâbălu reşedinţă de judeţ?

Vă câftăm/va paraclasim să nă scriiţ ţe vâ feaţe să participaţ la concursu şi, mai multu, câţe ascultaţ emisiun’ile RRI sau nă urmăriţ în mediul online. Coordonatile a noastre sunt nealăxite: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro………. Aşteptăm răspunsurile a dvs. până la 30 brumar 2017, data a poştâl’ei (respectiv 30 brumar ora 24.00, ora a Româniilei, trâ mediul online). Regulamentul a concursului poate să hibă aflat pi site-ul RRI şi pe Facebook. Succes! (Eugen Cojocariu, Alecu Marciuc)

111111111111111111

Anunţ trâ

Dzuua Ascultătorului la RRI 2017

Vruţ soţ, dumânică, pe 5 brumar 2017, vă aştiptăm la «DZuua Ascultătorului» la Radio România Internaţional, la care hiţ invitaţ să participaţ cu ună contribuţie pi tema fake news şi încreaderea în mass-media.

Tru ultimil’i an’i scădzu încreaderea a oamen’ilor în mass-media. Aestu proces afecteadză, într-ună misură mai mare sau mai m’ică, ahât presa scrisă, radioulu şi televiziunea, cât şi domeniul privat şi public. Cauze sunt multe: avem aprochiarea a mass-media di politic şi ecomomic, alâgarea după senzaţional şi comercial, alatose jurnalistiţe, ama şi influenţa reţealelor sociale. Cându zburâm di ultimele, prinde sa zburâm şi de fake news, adica aţeale ştiri false, care sunt răspândite, în general de reţealele sociale, cu scupolu de a manipulare.

Aşimaca, tru ediţia de anulu aestua a «Dzuuăl’ei a Ascultătorului» vă întribăm: Câtă increadere mai aveţ în mass-media?

Scrieţâ-nâ opiniile a dumnil’ilor a voastre. Vă aştiptăm cu interes răspunsurile! Eale pot să hibă în scris la adresa de mail arom@rri.ro………., pi Facebook sau direct prin formularulu di răspunsu de pe site-ul RRI la adresa www.rri.ro.

1111111111111111111111111111

Aşi cum ştiţ, pi 13 sâmedru fu unâ dzuuâ istorică trâ fraţâl’i a noştri arămăn’i din Albania, Parlametul di la Tirana votă Leadzea trâ minorităţâle naţionale, iar arămăn’il’i (arada şi di alte 8 minorităţ) l’ia un nou statu di la minoritatea lingvisitcă şi culturală, la minoritate naţională. Deputatul Constantin Codreanu di-tru Parlamntul di la Bucureşti susţânu piste 4 dzâle, tru plenulu a Camerâl’ei a Deputaţâlor, pi 17 sâmedru unâ declaraţie tru care saluta aestâ apofase a leghislativului di Tirana care feaţe aşi trâ arămăn’i treaţirea di la un statut inferior, di minoritatea etnică, la aţel superior di minoritatea naţională, care dişcl’ide calea trâ cama multe ndrepturi trâ arămăn’i tru Albania, presă, şcoală şi slujba tru bâsearică, pi rămăneaşte. Ca ună evlogh’iseare pitreaţe şi Suţata armâneascâ di bâsearică Sâmtul Adon Iezereanulu, suţata di Constanţa, prezidentu Nicolae Racu. Suţata are cama di un an di cându, cu ghinecuvintarea a Episcopului Teodosie a Tomisului ţâne cthe siptămănă slujbe pi armâneaşte, la Constanţa, ama niscânte ori şi tru alţâ câsâbadz din România. Tora, aestâ suţată si hârâseaşte şi oarâ şi ea a fraţâlor a noştri din Albania. Suţata pitricuaieri, 30 sâmedru un email tru care si spune:

“Membrii di thimeljiu a Sutsatâelji trâ Culturâ-a Armânjilor Ayiu Andoni ditu Custantsa lâ oarâ,armânjilor icâ rrâmânjilor ditu Arbinishii : “Trâ nâinti lucurlu” trâ Isturica Amintari tsi u loarâ ca Mileti Ahoryia,tru 13 di Yismâciun 2017,di la Kivernisea-ali Arbinishii.

Di mari simasii nu iasti câ furâ andrupâts di Kivernisea-a li Rusii,icâ a li Turkii, icâ a li Românii,di mari simasii a s-hibâ cum a s-ufiliseascâ (gestioneze) aestâ Amintari istoricâ.

Ma s-bagâ limba tru bâsearicâ,tru sculii (tru tilivizii u au) shi s-da unâ praxi safi armâneascâ-a cilimeanjilor,bârnurli tsi a s-yinâ dupâ elji,a s-amintâ sh-ma multu.

Nica unâ oarâ vâ dzâtsem câ adrat Isturii trâ tuts Armânjilji di Iutsido sh-ti atsea nâ hârsim sh-noi deadun cu voi.

Cu izinea-a mamultsâlor (majorității) membri di thimeljiu vâ nyrâpsi Theodora Caramihale.”

După amintarea istorică di-tru parlamentul a li Albanie, în România si ţânu şi unâ manifestare ştiinţifică. Vineri, 28 sâmedru a cure preşedinte easte actorulu şi reghizorulu Ion Caramitru, avânda şi calitatea tra s-poatâ sâ organizeadză aestu evenimentu ca preşedinte a Socitatil’ei di Cultur Macedo-Română. Easte zborulu di Conferinţa cu numa “Unitatea etnică şi lingvisitc a aromân’ilor, meglenoromân’ilor şi iistroromn’ilor, cu român’il’I din nordul a li Dunăre”. Pi şcurtu dialectile sud-dunăreane. Şi, si prezentă Specificulu a catheunui dialectu în parte, istoria apariţil’ei a lor şi istoria a li devenire a lor tru v’initorulu mai apropiat şi mai îndipărtat.

După cum si exprim*a presedintile Ion Caramitru: “Identitatea a noastră, românitatea a noastră şi destinulu a noastru ligat di aestâ Ţară”, di la nordu di Dunăre, România.

La aestâ conferinţă fu invitată sâ spună ndauă zboarâ şi ministrulu trâ relaţia cu român’il’I di Pirtutţido, Andfereea Păstârnac. Doamna ministru, care si aghun’usea tra să agiungă la ună şedinţă di guvernu, câftă l’irtare că nu poate sâ sta mai multu, ama si referi la unitatea di piste Dunăre, a unui mal cu alantu, a român’ilor di la nordu şi varietatea a lor dialectală tru treie ipostaze, arămăn’i, meglenoromân’i şi istroromân’i, la sud di Dunăre. Aduse aminte şi momentul istoric importantu care fu retradzirea aureliană, ama continuitatea romanică si menţânu. Doamna ministru si referi la Strateghia naţională a guvernului roman mutrinda relaţia cu român’il’i di pritutţido, adoptată anulu aestu trâ perioada 2017-2020, care pruveade, în cadrul a mai multor proiecte colaborarea cu Academia Română tra s-hibă faptă unâ hartă lingvisitcă a dialectelor sud-dunăreane.