Agenda aromână

Anunţu trâ Concurs RRI: “Maramureş — cultură şi tradiţii în inima Europei”

Hristu Steriu, 10.10.2017, 20:54

Anunţu trâ Concurs RRI: “Maramureş — cultură şi tradiţii în inima Europei”

Vruţ soţ, RRI vă invită să participaţ la un nou concurs cu premii, “Maramureş — cultură şi tradiţii în inima Europâl’ei”, dedicat a unuia di aţeale mai muşatile şi vizitate judeţe din România, Maramureş, situat în nordul a ţarâl’ei.

Maramureşulu oferă a turiştilor numeroase atracţii culturale, istoriţe, ecleziastiţe, ama şi locuri încântătoare trâ drumeţii sau turismu di aventură. Bâseriţâle di lemnu din patrimoniul UNESCO reprezintă maşi una di atracţiile a Maramureşului. Lipseaşte s-hibă amintită Rezervaţia Biosferâl’ei Parcul Natural Munţii Rodnei, ama nu putem să agârşim avdzâtulu şi insolitulu Chimitir Vesel/Chindisit cu Buiei de la Săpânţa sau Mocăniţa” de pe Valea Vaserului, poate ultima cale ferată forestieră activă care funcţioneadză cu locomotive cu abur. Muşateaţa locurilor şi turlia cum suntu a oamen’ilor, păstrători de tradiţii autentiţe, îl’i încântă pi xen’i. Nu maşi că easte unâ tihiseare prinţul Charles al Marii Britanii are proprietăţi în hoara Breb.

Vă invităm/vă grim să urmăriţ emisiunile RRI, site-ul www.rri.ro şi profilurile de Facebook, Google+, LinkedIn, să răspundiţ corectu, în scris, la îndauă întrebări şi puteţ să amintaţ. Concursul va dureadză până pe 30 brumar 2017, data poştâl’ei (respectiv 30 brunmar ora 24.00, ora Româniil’ei, trâ mediul online).

Premiile şi menţiunile a concursului va hibă obiecte di promovare culturală a Maramureşului. Concursul easte organizat împreună cu Consiliul Judeţean Maramureş, Primăria Municipiului Baia Mare, Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», Filiala Baia Mare a Uniunii Artştilor Plastici, Episcopia Ortodoxă Română a Maramureşului şi Sătmarului.

Şi tora, întrebările:

– Tru ţe parte a Româniilei se aaflă judeţulu Maramureş?

– Cum se numeaşte un avdzăt monumentu di artă funerară, una di principalele atracţii ale zonă?

– Câte bâseriţ meramureşeane di lemnu sunt incluse pe lista patrimoniului mondial UNESCO?

– Care easte câsâbălu reşedinţă de judeţ?

Vă câftăm/paraclasim să nă scrieţ ţe vâ feaţe să participaţ la concursu şi, mai multu, câţe ascultaţ emisiunile RRI sau nă urmăriţ în mediul online. Coordonatile a noastre sunt nelăxite: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: ………. Aşteptăm răspunsurile a dvs. până la 30 brumar 2017, data poştâl’ei (respectiv 30 brumar ora 24.00, ora a Româniil’ei, trâ mediul online). Regulamentul a concursului poate să hibă aflat pe site-ul RRI şi pe Facebook. Succes! (Eugen Cojocariu, Alecu Marciuc)

111111111111111111

Un anunţu trâ turlia di recepţie a emisiun’ilor RRI:

Vrut soţ, puteţ s-nă ascultaţ emisiun’ili pi armâneaşti şi pe TuneIn. Di altă parti, puteţ s-nă ascultaţ pi telefonlu mobil ică pi fixu, la păhălu a unlui apel local, tu condiţiili a planlui a dumniil’ei a voastri tarifar, la numirlu di telefon 716.274.2514 tru Statili Unite.

111111111111111111111111111

Unâ hâbare di siptămâna ţi tricu:

Marţa tricută, 26 aghiazmăciune, arhiusi, la Muzeulu a municipiului Bucureşti, ciclul di manifestări cu numa “Destin, miră, de aromân”, pi care, ştim di alţâ an’i, u modereadzâ cunoscuta jurnalistă realizatoare la televiziunea română, Maria Cica. Tema a evenimentului fu “Aromân’il’i în medicina românească, invitatulu a searâl’ei fu profersorulu doctor Gheorghe Pletecu, Managerulu a spitalului specializat tru lângori ghinecologhiţe, cu numa Filantropia. Zburârâ ma mulţâ invitaţ. Programulu a searâl’ei incluse şi muzică aromânească, tradiţională, interpretată la pian de Niko Bello, din Albania, ama şi de Radu Sinefi, prim violoncelistu a Orchestrâl’ei de Cameră Radio.

Seara fu dişcl’isă cu alocuţiunea a istoricului Adrian Majuru, di la Muzeulu a Municipiului Bucureşti, pri-tru a cure zbior alidzem: “si lo diznou ciclul destin de aromân”. El dzâse că, La muzeulu Cesiano Filipsescu apelăă la serviciile a medicului Peltecu tra să realizeadză ună machetă de spital în muzeu (“Cesiano Filipescu”) , forma veacl’e şi forma noauă.

Zburâ Maria Cica, îl invităă pi doctorulu Peltecu (prof dr, medic ginecolog) sâ zburască trâ activitatea a lui. Sigura, docorulu Peltecu zburâ şi despre spitalulu iu lucreadză. El dzâse că primulu medic aromân la Filantropia — fu mediculu Constantin Caracaş. Profesorulu Peltecu feaţe specializări în Elveţia, SUA, GB, renovăă spitalul Filantropia la standarde europene, aduse mulţâ tiniri armân’i la Filantropia. Despre doctorulu Peltecu zburâ doctorulu Nicolae Barba, neurochirurg la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca; el dzâse că monseniorul Peltecu easte ună somitate în domeniu. Alţâ invitaţ a li Maria Cica, realizatoarea a evenimentului, sigura deadun cu Muzeulu a Municipiului Bucureşti — invitaţ – Taşu Carniciu, care şi imortaliză în fotografii momente care evocă manifestarea, participă la evenimentu Iota Trantu, patron Vinex Murfatlar, prof. Elena Wisosenschi de la Fundatia Musata Armana si Alexandra Stanciu, ună talentată creatoare di costume/stran’e aromanesti.

11111111111111111111111111

Un evenimentu di rezonanţă internaţională di mesulu ţi tricu fu festivalul “George Enescu”.

Aualtari, dumânică, 24 aghazmăciune si bitisi Festivalul Internaţional “George Enescu”, dzuuă tru care fur programate şase evenimente speciale. Trâ concertul de încl’idere, în seria Mari Orchestre a lumil’ei, fu selectată să încântă/să mâgh’ipsească publiculu Royal Concertgebouw Orchestra di Amsterdam, sum bagheta dirijorului Daniele Gatti. În perioada 2 – 24 septembrie, peste treie m’il’e di aţel’i mai apreciaţâl’i artişti a schenâlei internaţională fură invitaţ să concerteze la Bucureşti şi tru alţâ şapte câsâbadz din România. Inaugurat tru 1958, festivalul “George Enescu” fu deshiinţat tru 1971 de reghimulu comunistu şi reluat după cadearea a luştui, tru 1989.

Concertul susţânut dumânică dicseară, la Bucureşti, de violonistul Liviu Prunaru şi de Orchestra Royal Concertgebouw-Amsterdam bitisi Festivalul Internaţional “George Enescu”. Ediţia di anulu aestu adus dinintea a publicului dzăţ de concerte şi de recitaluri în capitală, cum spusim, şi tru alţâ câsâbadz din România. Evenimentul a fost reflectat în programele Radio România Muzical şi Radio România Cultural, precum şi Radio România Actualităţi.